Scrie
liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul
tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma
unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com)
şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat
copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe
https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!
VALUL PATRU AL RADICALIZĂRII
Ciprian
Mihali
Odată
cu valul patru al pandemiei, care riscă să fie și cel mai ucigător, intrăm
într-o nouă fază a confruntărilor dintre filosofiile de viață ale semenilor noștri.
Această confruntare se produce pe un teren al încrederii (deopotrivă în
autorități și în ceilalți) profund erodat, uzat și lipsit de utilitate. Oamenii
de pe diferite baricade realizează că pur și simplu e mai bine să nu aibă
încredere în nimeni și să se descurce pe cont propriu. Acesta e cel puțin unul
dintre argumentele antivacciniștilor, pe care l-am auzit de la persoane dragi
mie: „nu am încredere în nimeni, nici măcar în mine, prin urmare prefer să nu
mă vaccinez”, conform unui principiu al precauției greșit înțeles și dus la
extremă.
Dar
neîncrederea în ceilalți este și neîncredere în sine. Ceea ce la suprafață pare
siguranța de sine a unei decizii este, sub scoarța asta subțire, uneori
agresivă, o magmă de frici și incertitudini, o profundă vulnerabilitate și
chiar multă slăbiciune în fața manipulărilor.
Amploarea
îmbolnăvirilor din acest val îi va împinge pe unii nehotărâți să-și facă
vaccinul de frică, dar, în același timp, îi va radicaliza pe antivacciniști,
ale căror argumente devin tot mai suprarealiste, mai brutale sau mai opuse
oricărei forme de dialog. Am întâlnit cu toții în jurul nostru astfel de
argumente, printre oameni de o cultură cel puțin medie, dacă nu chiar
superioară: o vegetariană refuză să se vaccineze pentru ca a auzit ea că
vaccinul conține proteine de origine animală (o puritate demnă de cele mai
fundamentaliste religii). O armată întreagă de alți semeni își exhibă inteligența
socială defilând cu certificate false ca formă de protest sau de eschivare în
fața unor autorități falimentare ale statului. În sfârșit, confruntați cu
haosul din școli, pierduți între fizic și online, speriați mai mult de
îmbolnăvire decât de lipsa educației, părinții au decis pe celebrele grupuri de
whatsapp că subiectul vaccinului nu se discută din moment ce decizia de a nu se
vaccina nici ei, nici copiii lor, a fost luată.
Lipsa
educației științifice nu produce doar neîncredere în știință sau incapacitate
de a deosebi între știință și impostură. Transformată în gândire șchioapă,
insensibilă la logică, la argumentare și la dezbaterea de argumente, ea produce
radicalizări și fanatisme. Care, la rândul lor, se vor traduce prin multe vieți
pierdute, din nefericire. Nu cred că avem nevoie de o asemenea manifestare de
darwinism social și sunt categoric împotriva ideii că trebuie să moară cineva
ca să învățăm ceva din asta, ca societate. Pentru că nu învățăm nimic ca
societate din asta: vor învăța unii, ici și colo, care își vor fi pierdut ființe
dragi lor, dar societatea nu învață așa. Ea învață în timp, la școală, și învață
prin existența legilor, aplicarea și respectarea lor în primul rând de către
cei care le fac.
Lipsa
educației științifice este o sursă de insecuritate publică și de
vulnerabilitate socială, tradusă în expunere superioară la îmbolnăviri și în prețul
ridicat în vieți omenești al deciziilor proaste luate de autorități, de
responsabilii instituționali și, până la urmă, de fiecare dintre noi.
(J: Preluare de pe Facebook)
