luni, 16 noiembrie 2020

 



* ACTUL DEMISIONĂRII DEPINDE DE GRADUL LIPSEI DE RĂSPUNDERE *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


ACTUL DEMISIONĂRII DEPINDE DE GRADUL LIPSEI DE RĂSPUNDERE


Ciprian Mihali

Așteptarea ca cineva să demisioneze după tragedia de la Piatra Neamț este pur și simplu utopică. Iar asta nu doar pentru că au trecut două zile de la tragedie și încă nu a demisionat nimeni. Gestul demisiei ar însemna că pe seriile ierarhice care au fost complice la moartea în chinuri oribile a zece bolnavi există cel puțin o persoană care are simțul responsabilității: profesionale, politice sau umane.

Dar istoria tranziției românești ne-a învățat că oamenii nu sunt numiți pe un post pentru a răspunde de ceva anume și nu acceptă să fie numiți pe un post pentru că s-ar simți capabili să răspundă de ceva în fața publicului. Oamenii sunt numiți strict în funcție de interese și pentru a consolida o rețea de interese, iar ieșirea lor din sistemul intereselor se face doar atunci rețeaua este amenințată și, pe cât posibil, la un nivel cât mai mic din ierarhie. Responsabilitatea nu face parte nicidecum din fișa postului.

Mai concret: după Colectiv, nimeni nu a demisionat pentru că și-ar fi asumat vreo responsabilitate. Nici Ponta, nici Oprea, nici Bănicioiu, nici Arafat, nici Piedone. Guvernul Ponta a demisionat din două motive, unul real și celălalt propagandistic. Cel real e că nu se putea debarasa de cel care devenise indezirabil pentru sistem, generalissimul anaflabet și securist Oprea, și atunci Ponta a forțat plecarea sau a fost forțat să plece. Motivul propagandistic a fost că oamenii revoltați i-au cerut demisia și el a ascultat vocea poporului pentru a evita alte tulburări. Dar nici într-un caz nici în celălalt vreunul dintre acești siniștri nu a evocat măcar posibilitatea unei responsabilități care le-ar reveni în tragedie.

Dovada grotescă a acestei iresponsabilități radicale este candidatura și realegerea lui Piedone ca primar și afirmația lui că „poporul l-a judecat”.

De aceea, nu există nicio premisă pentru a vedea o demisie în aceste zile. Se vor face scenarii, se va analiza, se vor calcula daunele cele mai scăzute pentru toată lumea, mai ales pentru partidul aflat la guvernare, și se va decide demisia (ceea ce totuna cu demiterea) vreunui politruc oarecare pe care peste o lună o să-l găsim probabil într-un post mai discret.

Iar aici nu e vorba de onoare, o valoare din care nu a rămas decât cuvântul gol. Ci de dispariția responsabilității înseși: nimeni nu dă socoteală cetățenilor, ci, cel mult, ghiulului pe care l-a pupat când a fost înscăunat. Iar asta nu e responsabilitate, e slugărnicie. Responsabilitatea înseamnă conștiința faptului că interesul public e superior oricărui alt interes, fie el de rețea, de clan sau de partid.

Că, acceptând un post public, accepți nu o mașină la scară și un salariu indecent de mare, ci o grijă neîncetată pentru viața tuturor cetățenilor țării. Dar cu asta intrăm în utopii și ne îndepărtăm de realitate.

(J: Preluare de pe Facebook)

(J: Atribuirea titlului ne aparține)

 

miercuri, 11 noiembrie 2020

 


* IPOCRIZIE, DIN NOU ȘI MEREU *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


IPOCRIZIE, DIN NOU ȘI MEREU

Ciprian Mihali

 Nu cred că a existat cineva în România care să fi crezut că PSD şi PNL ar dori să participe la votarea în Parlament a iniţiativei „Fără penali în funcţii publice”. Era evident că solidaritatea adevărată, profundă se manifestă în momentele cele mai grele, în care cele două partide sunt puse la încercare. Aşa a fost cazul când a trebuit votat Florin Iordache, aşa a fost cazul azi, când trebuia votată iniţiativa USR.

Şi e cât se poate de plauzibil că cele două partide înfrăţite în cuget şi simţiri vor deţine în continuare majoritatea parlamentară şi vor putea bloca oricând, nu făţiş, nu explicit, ci mereu prin tertipuri şi false neînţelegeri, această iniţiativă. Sunt absolut convins că ea nu va trece vreodată de parlament, aşa cum sunt absolut convins că PNL a dat acea mânuţă de ajutor PSD pentru a-l numi pe Iordache la Consiliul Legislativ.

În rest, programul de balet şi mim prin care cele două partide se ceartă în văzul lumii la televizor continuă. Şi nu se va schimba, pentru că este un mecanism bine pus la punct, în care toate aparenţele sunt salvate, aşa cum sunt evitate toate dosarele delicate care ar putea face rău unuia sau altuia din membrii de vază ai celor două partide.

Probabil încă din această seara, şi oricând va fi nevoie, armatele de propagandişti, de jurnalişti şi de prieteni plătiţi din bani publici ne vor explica procedura, domnule, procedura, că noi vrem, dar ce să facem dacă ne împiedică procedura. Atenţie, urmează largi programe şi postări sofisticate.

O ţară care a rămas repetentă la proceduri şi norme de aplicare. Adică la orice lege morală.


(J: Preluare de pe Facebook)

 

vineri, 30 octombrie 2020

 



* DREPTATEA AMÂNATĂ E DREPTATEA REFUZATĂ *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


DREPTATEA AMÂNATĂ E DREPTATEA REFUZATĂ


Ciprian Mihali

În această după-amiază, la cursul despre „Universalism occidental şi rasism”, în contextul dezbaterii în jurul documentarului 13th de pe Netflix, o studentă ne-a reamintit tuturor o frază celebră rostită de Martin Luther King Jr în 1963, reluată după un dicton celebru în drept: „justice too long delayed is justice denied”.

Dreptatea amânată e dreptatea refuzată.

Nici unul din marile dosare de dreptate cu valoare socială din România ultimilor 30 de ani nu a fost rezolvat. De trei decenii încoace, această societate se clădeşte pe minciună în privinţa dreptăţii.

Suntem aproape de zi de zi martorii victoriei nedreptăţii, cu un sistem de justiţie neputincios, slăbit de o legislaţie făcută adeseori de infractori, pentru infractori şi în dispreţ faţă de victime.

De trei decenii visăm la o societate construită pe valori sănătoase, dar temelia ei este neîncetat slăbită prin legi strâmbe, prin laşităţi, jocuri de interese şi calcule politice. E ca şi cum aripile cu care am încerca să ne luăm zborul ar fi găurite mereu şi mereu, transformându-ne înălţarea într-o ridicolă gesticulaţie imobilă.

Dreptatea făcută prea târziu nu mai e dreptate, e tot nedreptate.

După cinci ani de la Colectiv, toţi vinovaţii pentru crima colectivă de atunci sunt liberi, ba chiar obraznici în pretenţia lor de a spune că lor le-a făcut dreptate poporul atunci când au fost votaţi de clanuri. Poporul nu face dreptate, legea şi judecătorii fac dreptate. Dar atunci când legea şi judecătorii nu mai fac dreptate, poporul ajunge să creadă că poate face el dreptate, iar criminalii ori complicii la crimă să se considere nevinovaţi.

Dreptatea amânată e inutilă. Căci ea nu urmăreşte doar o reparaţie simbolică, pentru istorie şi pentru posteritate, ci ea trebuie să se îngrijească de victime în modul cel mai real, încercând să le reducă suferinţa prin măsuri reparatorii. Iar dacă nu o poate face, nu ştie să o facă sau nu vrea să o facă, justiţia devine complice la repetarea neîncetată a crimei, la intensificarea perpetuă a suferinţei, la înmulţirea criminarilor.

Dreptatea pentru morţii de la Colectiv în 2030 va fi o mare ticăloşie. Dacă ea nu se face acum, nu se mai face niciodată, decât ca încă o decizie oarecare în scriptele tribunalelor, care mai scapă astfel de un dosar, în aşteptarea amânării altuia.


(J: Preluare de pe Facebook)

 


miercuri, 28 octombrie 2020

 



* O SITUAȚIE ULUITOARE, REALĂ *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


O SITUAȚIE ULUITOARE, REALĂ

 


Sandra Luca-Sălăgean

 

Primind mai multe reactii interesante la postarea anterioara, ma simt motivata sa va impartasesc o situatie uluitoare, reala, pe care o cunosc in mod personal, care m-a impresionat pana la lacrimi si care ma situeaza in NOMANS LAND in cazul pandemiei COVID. De asemenea, situatia pe care o voi dezvalui aici este si motivul pentru care am apreciat foarte mult, ENORM, felul in care administratia prezy a SUA, a gestionat pandemia la nivel declarativ, prin vocea lui D. Trump.

 

(`E grav, dar o sa trecem peste asta! E periculos, dar trebuie sa fim puternici si totul va fi bine! Nu va fie teama!`, asta spunea si spune Trump zi de zi.).

Situatia: Un copil de 9 ani, sanatos tun, fiul unor prieteni, a reactionat in urma stirilor auzite la TV, in urma vizualizarii unor situatii ciudate, neobisnuite, precum dezinfectarea foarte atenta a tuturor obiectelor care intrau in casa.

 

Isi vedea familia iesind pe usa cu masti, sau stand in casa cu saptamanile - situatie nemaintalnita, evident.
Primea explicatii atunci cand se cerea in parc, "Nu putem merge afara, deoarece este un virus periculos si trebuie sa ne protejam". A primit explicatii pertinente, adaptate varstei din partea familiei.

 

Totodata, situatia s-a intensificat pentru baietel de la o zi la alta, iar atunci cand bunica voia sa iasa din casa, se agata de ea si plangea disperat ca o sa moara daca trece de pragul usii. Evident, familia a stat de vorba cu el, insa ceea ce auzea nu se pupa cu ceea ce vedea intamplator pe posturile TV, ce auzea prin discutii sau ce i se spusese la scoala inainte de vacanta de vara. Tineti cont ca un copil de 9 ani intelege multe si nu mai inghite povesti indulcite, asa cum o fac prescolarii. Plus ca in fata necunoscutului, e foarte usor sa exagerezi -fie ca esti adult sau copil.

 

Momentul culminant si cel mai dramatic a fost cand copilul s-a trezit intr-o dimineata si, uitandu-se pe perna, a vazut mari smocuri de par. In scurt timp, tot parul de pe cap i-a cazut.

 

Parintii au mers cu el la N doctori, N specialitati, N analize... Rezultatul a venit din toate directiile acelasi: stres. Alopecia i-a fost provocata de STRES! Iar stresul a fost provocat de situatia descrisa mai sus.

 

Avand cazul acesta in fata ochiilor, care nu poate fi facut subiect de presa cu nume si prenume in vemurile astea in care mocneste ura in fiecare, mai pot eu sa tolerez mesajele alarmante ale unor medici, ale unor institutii, ale unor `specialisti`? Nu prea. Oricat de grav ar fi, nimeni nu are dreptul sa genereze astfel de panici. Unii s-au sinucis de teama COVID.

 

Eu, in martie, am plans o noapte intreaga langa copil dupa ce mi-a facut febra. Fiind non-stop cu ochii in parerile tuturor cretinilor (sa ma scuze ca-i numesc asa), mi-am pierdut 5 ani de viata intr-o singura noapte. Desi aveam in jurul meu oameni cu studii in domeniu, care imi spuneau ca nu e covid, ca nu am de ce sa ma consum, subconstientul meu ma electrocuta cu imaginile pe care le vedeam pe toate canalele media.

 

Asadar, ma intreb, oare cei care au pus gaz pe foc, de la micul `influentar`, la marele guvy, urland ca vine moartea peste noi, au sufletul incarcat?

 

Eu stiu ca diplomatia se aplica mai ales in astfel de circumstante, asta o stie toata lumea, deci flambarea mi se pare a fi cu foarte rea intentie.

 

Ok, recomandati masca, o recomand si eu (dar doar pe cele omologate, restul sunt doar de forma), recomandati dezinfectia generala (a tuturor spatiilor publice, constant) si distantarea, in general, nu doar in COVID ca eu, personal, cred ca pupatul pe obraji la fiecare intalnire, vorbitul nas in nas, astea sunt taranisme si mi-ar placea sa dispara. Iar spalatul pe maini... Sa recunoastem ca multi erau straini de el.

 

Realitatea e ca cine nu face toate aceste eforturi acum, pierde. Sau cel putin nu castiga nimic. Dar cei care seamana panica sa-si aminteasca de ce am scris eu aici, sa-si imagineze si sa vizeze un copil caruia ii cade tot parul de pe cap, sa-si imagineze spaima din sufletul lui.

 

Un alt aspect important pe care nu vreau sa-l ocolesc este opinia unor medici, care anunta, intr-un mod foarte grobian, ca sunt disperati ca oamenii nu se protejeaza. Ei stiu ca se va atinge un numar foarte mare de imbolnaviri. Stiu ca exista si va exista o criza a suprasolicitarii sistemului medical - care, sa fim seriosi, e suprasolicitat de 30 de ani la noi.

 

Medicii trebuie sa constientizeze ca empatia se aplica mai ales acum, indiferent de ce au scris pacientii lor pe FB sau ce au facut in pandemie. Daca au gresit, platesc cu sanatatea, iar asta nu e o nimica toata.

 

Si ca sa nu o mai lungesc, va asigur ca peste mai putin de un an, ai de sus vor intoarce armele catre ai de jos, medicii. Si atunci empatia asta o sa cantareasca mult, presa care nu mai e ce a fost o sa fie jelita... O sa fie o rascruce in care fie alegem sa fim UMANISTI, fie TEHNOCRATI. Eu o sa aleg intotdeauna sa fiu in tabara umanistilor, pentru tehnocratii isi schimba viziunile mai repede decat ma pot adapta eu la ele.

 

Si mi-as dori sa se inceteze cu scamatoria asta, cu acest mare hoax al testarii masive, alandala. E de porc, sunt bani patati cu sange, sunt banii de medicamente ai unor batrani, banii de mancare ai unor copii.
Testarea se face la nevoie, la prezentarea unor simptome. Distantarea si masurile de protectie nu se iau pe baza rezultatului unui test. De la inceputul pandemiei fiecare om trebuia tratat ca un `posibil infectat`.

 

In concluzie: “I know there are many people who have lost their loved ones or know people who have been forever impacted by this silent enemy - my family’s thoughts and prayers are with all of you through this difficult time. We all know the American spirit is stronger than this virus. We have proven that we can and will overcome this unexpected challenge. Thank you to all who have stepped up and helped in this uncertain time. To the frontline workers -- teachers, healthcare professionals, and many more -- my husband and I are grateful to you. You continue to make a difference every single day,”, Melania Trump.
Niciun "Vine moartea, purtati masca" etc.

 

Comunicarea este o arta, atunci cand nu te adresezi unei maini de prosti. Si daca `mana de prosti" nu e, de fapt, plina cu prosti, e bine ca aceia sa se simta jigniti si sa nu uite.

 

PS: Multumesc ca ati avut rabdare sa cititi pana la capat. Sper ca am fost suficient de clara in exprimare. E un subiect despre care am 1 milion de taburi deschise in cap.
But what do I know...

 

(J: Preluare de pe Facebook)

(J: Atribuirea titlului ne aparține)