miercuri, 13 martie 2019


* România se decuplează pe zi ce trece de la Europa

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



România se decuplează pe zi ce trece de la Europa

Ciprian Mihali

Decizia CCR de azi, de a considera drept constituțională crearea SS de investigare a magistraților, contravine tuturor recomandărilor și practicilor europene. Ea contravine și spiritului însuși al dreptului într-un stat de drept, din cel puțin două motive bine cunoscute deja: 1) ea permite funcționarea unui aparat de reprimare politică a magistraților chemați să facă dreptate; 2) acordă puteri discreționare acestei secții speciale, care nu are altă subordonare decât una politică.
Efectul catastrofal asupra statului de drept este că, pe de o parte, justiția cade sub cizma grea a unor politicieni veroși și infractori dovediți, iar pe de altă parte că încet dar sigur se face deosebirea între cei expuși în permanență rigorilor noilor legi și cei aflați deasupra legii. Cu alte cuvinte, dispare și legea egală pentru toți, dar și posibilitatea dreptății. Marii infractori, de la Dragnea și Vîlcov până la clanurile de interlopi, sunt deasupra legii, iar noi, toți ceilalți, suntem supuși represiunii în orice moment, în numele unor legi absurde.
Atunci când legea nu e egală pentru toți, oricare dintre noi, oricât de neînsemnat ar putea să se creadă, poate să devină victima neajutorată a unor decizii absurde, așa cum se întâmplă cu femeile amendate pentru că protestează împotriva complicității dintre putere și violatori. România împlinește simultan profețiile lui Kafka și Orwell.
România a fost singura țară din UE care a votat pentru protejarea paradisurilor fiscale. Nu e nimic inocent în atitudinea de mafiot a ministrului Finanțelor împotriva colegilor din Europa.
Președinția românească a Consiliului UE este un circ guvernamental de proastă calitate, la finalul căruia represiunea internă și resentimentul față de Europa vor fi și mai puternice.
Cultura parlamentară a încetat și ea să existe, devenind un simulacru în care domnește mitocănia. Dezbaterea parlamentară a fost desființată, pumnul puterii nemaiezitând să închidă gura oricui are ceva de spus împotriva ei.
Discursurile proeuropene prefăcute ale unor miniștri care nu au în comun cu Europa decât un bilet de avion dus-întors nu pot să modifice sentimentul general că în fiecare zi se mai desface câte un fir care ne leagă de Europa. Faptul că milioane de români se află la muncă în țările europene nu contează nici cât negru sub unghie pentru grupul infracțional organizat care pregătește jaful secolului.
Decuplarea de la Europa nu este niciun accident, nici o surpriză. Ea se întâmplă în timp ce și pentru că universitățile tac, în timp ce spitalele omoară oameni, în timp ne revoltă până la insuportabil o frază dintr-un comentariu aiurea, dar tăcem când zeci de mii de copii sunt batjocoriți în casele de copii; în timp ce persoanele handicapate își pierd și ultimele drepturi, dar noi suntem preocupați să identificăm stalinismul într-o conversație; în timp ce toți tinerii europeni se mobilizează pentru a atrage atenția oamenilor politici că planeta moare, dar noi nu avem nicio problemă să ne cumpărăm și a treia rablă, ca să dovedim că avem. Şi așa mai departe.
Decuplarea de Europa se produce prin fiecare defazaj cotidian al fiecăruia dintre noi, prin fiecare tăcere și prin fiecare compromis care încurajează manifestarea publică plenară a modelelor de tip Tudorel Toader, Darius Vîlcov sau Liviu Pop.

[Preluat din Facebook]

marți, 12 martie 2019


* Cum se poate transforma benignul în malign prin distorsionare

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Cum se poate transforma benignul în malign prin distorsionare


Gabriel Finias Bonta



Așa, de bună dimineață, dați-mi voie să bat obrazul tuturor conservatorilor autointitulați creștini de dreapta, tradiționaliști și credincioși, pro-familie și, declarativ, cu Dumnezeu și Mântuitorul în gură!
Ați sărit ca arși și ați tăvălit pe jos cu declarațiile Oanei Bogdan pe motiv de comunism și progresism, în numele conservatorismului creștin, desigur. I-ați pus în gură, (mă rog, în pix), situații hiperbolizate, de la intenția de confiscare și abolire a proprietății, până la sex în grup și sclavie.
Unii ați fost sarcastici, alții analitici, alții apocaliptici, alții doar dușmănoși, unii invidioși pe ascensiunea PLUS, alții doar glumeți care râd din orice și iau în derâdere pe oricine și orice.
Bun, acum revin: mă adresez conservatorilor, celor care susțin că sunt continuatorii ideilor și a practicilor civilizației iudeo-creștine.
Așa că îi întreb: Dacă renunțarea la proprietate e comunism, atunci replica lui Isus adresată tânărului bogat din Evanghelia după Marcu 10:17-21 "vinde tot ce ai, dă săracilor și vei avea comoară în cer", ce e?
Sau cea din relatarea paralelă din Matei 19:21: "Dacă vrei să fii desăvârșit, vinde averea ta, dă-o săracilor și vei avea comoara în cer", ce e?
Tot comunism? Hotărâți-vă, dragi creștini, ori îl urmați pe Cristos până la capăt, ori îl acuzați pe fondatorul creștinismului de comunism radical!
A, ok, veți zice, probabil, că pasajele acestea sunt hiperbole, că n-am înțeles eu bine ce a vrut să le zică Isus discipolilor săi.
Poate eu n-am înțeles bine, dar sigur cei care au făcut parte din comunitatea creștină apostolică au înțeles ce a vrut să spună fondatorul creștinismului. Luați Biblia în mână, deschideți la Faptele Apostolilor 2:45. Citiți, ori nu citiți asta? "Și își vindeau pământul și bunurile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare." Ba mai mult, niște pseudo-creștini "proprietari", ca unii dintre voi, s-au gândit să fie mai șmecheri și să nu facă precum ceilalți. Știți ce s-a ales de Anania și Safira? Citiți tot capitolul 5 din Faptele Apostolilor.
Ce societate primitivă comunistă erau și primii creștini, nu? Ba și Dumnezeu e comunist, că i-a și trăznit pe ticăloșii ăia doi care nu au renunțat la proprietate.
Scuzați-mă pentru epistola asta către creștini, plină de profan precum e inima unora dintre cei care zilele ăstea au înfierat visul expus al unei doamne, acela de a facilita accesul la resurse și celor care o duc greu, de a aprecia mai mult lumina decât becul.  Dumnezeul Bibliei și Isus Cristos s-ar rușina cu voi, cei care sunteți precum israeliții surprinși de proorocul Isaia: "Poporul acesta Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine." Isaia 29:13.
Așa, în loc de epilog, inevitabil mă întreb: care dintre voi e mai conservator și mai creștin, voi, criticii înfocați ai "progresistei", "bolșevicei" și "neo-marxistei" Oana-Maria Bogdan, sau ea care prin visul ei revine la originile creștinismului apostolic?
P. S. Parcă văd că mare parte din cei vizați vor sta pitiți. Eu le-am aruncat mănușa! Să facă bine să o ridice!

[Preluat din Facebook]

duminică, 10 martie 2019


* Diplomația română, victimă a corupției politice

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Diplomația română, victimă a corupției politice

 

Ciprian Mihali 
Numirea unei avocate pesediste complet străină de MAE pe postul de secretar general al ministerului, în locul unuia dintre cei mai apreciați diplomați români, este încă o lovitură teribilă dată Corpului diplomatic al României.
Ca să înțelegem de ce e așa, trebuie să știm care este rolul SG într-un minister, mai ales într-un minister precum MAE, unde diplomații de carieră sunt tot mai sufocați și mai umiliți de către ariviști, carieriști și neaveniți numiți politic sau trimiși acolo de către alte structuri.
E important apoi să știm că MAE excelează în ultimii ani prin numărul mare de numiri pe posturi fără concurs, prin nerespectarea legislației în domeniu și profitând, desigur, de opacitatea întreținută în timp de acest minister. Practica numirilor prin „detașare temporară” este capcana corupției însăși din MAE. În loc să fie promovați oameni calificați din minister, oameni care se formează în timp și ajung să stăpânească dosarele tematice sau regionale, în loc să fie respectată practica frecventă din alte țări, a alternanței dintre posturi în Centrală și posturi în misiunile externe, MAE a recurs tot mai des în ultimii ani la impunerea din exterior a unor oameni cu totul străini diplomației: avocați, polițiști, funcționari oarecare, ingineri etc., cu toții având o pilă, o cunoștință, o recompensă de primit.
Pe ansamblu, asta a minat complet din interior diplomația română, slăbind de cele mai multe ori capacitatea de acțiune și de reacție a echipelor diplomatice de la București și din misiuni. Unele ambasade și consulate generale europene au fost efectiv saturate cu progenituri, iubite, prieteni, rude și datorii, care fie nu cunosc nicio limbă europeană, fie habar nu au despre cum funcționează procedurile consulare și diplomatice, fie amândouă, desigur. Dar au vrut toți să fie la maximum două ore de zbor direct de București, în orașe atrăgătoare, cu potențial turistic și comercial. Asta în vreme ce misiunile diplomatice din America latină, Africa sau Asia se prăbușesc sub lipsa de personal, pentru că, nu-i așa, Bogota, Dakar sau New Delhi sunt destinații prea riscante pentru „noua diplomație” română.
Ei, acum să aflăm cine coordonează numirile și trimiterile la post? Ați ghicit, secretarul general al MAE. El este responsabil nu doar cu politica de resurse umane, ci și cu politica de resurse materiale și financiare a MAE. De aceea, era important pentru PSD să controleze toate fluxurile (umane, materiale și financiare) ale diplomației române, în condițiile în care ministrul nu îi aparține. E încă o manieră de a strangula orice posibilitate de acțiune liberă și competentă și de a subordona definitiv diplomația prin trimiterea sau nu de personal la misiuni, prin fondurile care se atribuie sau nu la ambasade, prin aprobarea de înzestrări materiale, bunăoară la clădiri și spații aflate în unele țări în avansată stare de degradare.
Diplomația română trece prin una din cele mai negre perioade ale ei. Incoerențele și incompetențele politice interne, lipsa cvasi-totală de implicare a Președintelui României, controlul discreționar al resurselor, presiunile teribile venite din partea diferitelor structuri ale statului, popularea corpului diplomatic cu nulități influente și eliminarea din diplomație a unor profesioniști integri, toate acestea au făcut și fac ca rolul de actor internațional al României să fie mult slăbit.
Diplomații profesioniști și integri, atâția câți au mai rămas, încearcă să salveze corabia de la scufundare. Neputând să protesteze, își duc în tăcere crucea și speră, asemeni nouă, că ticăloșia politică nu va distruge tot ceea ce s-a construit vreme de decenii printr-un efort greu de imaginat și greu de reluat azi.

[Preluat din Facebook. Publicat initial de Republica.ro]

joi, 7 martie 2019


* Cuminţenia Pământului zace între ignoranţă şi (in)cultură

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Cuminţenia Pământului zace între ignoranţă şi (in)cultură

Alexandru Ghillis


Situaţia bizară în care continuă să se afle o operă de artă plastică de mare valoare, creaţia unui artist român de excepţie pe plan mondial mă obligă să revin după trei ani cu unele completări la un mai vechi articol, pe care l-am făcut public într-un cunoscut organ de presă de la acel timp.

În degringolada frenetică a anilor ’90, când destui „băieţi deştepţi” s-au îmbogăţit rapid, dând uriaşe „tunuri” în paguba statului român prin sistemul p.c.r. (adică pile, cunoştinţe, relaţii), alte persoane influente la vârf, printre care şi câţiva afacerişti străini, au cumpărat şi  „exportat” peste hotare, folosindu-se de acelaşi sistem p.c.r., numeroase opere de artă cu valoare de patrimoniu cultural naţional, care, conform legislaţiei în vigoare, nu puteau părăsi definitiv teritoriul ţării. În principal, era vorba despre vechi lucrări de artă religioasă (majoritatea fiind icoane pe lemn sau pe sticlă), achiziţionate de la persoane particulare sau chiar de la hoţi, care le sustrăgeau din diferite lăcaşuri de cult din ţară. De atunci şi până acum, s-a iscat prea puţin tam-tam în presă despre marele prejudiciu adus şi patrimoniului cultural al României!  

Ignoranţa autorităţilor comuniste române, aservite Moscovei, a făcut ca în 1957 să se decreteze – cu contribuţia directa a unor cunoscuţi oameni de artă şi cultură ai timpului, care din proprie iniţiativă s-au lăsat prostituaţi in regimul comunist – că renumitele opere ale sculptorului Constantin Brâncuşi, artist de talie mondială aflat la Paris, reprezintă „arta decadentă a capitalismului aflat în putrefacţie”(!!!), artistul fiind oficial interzis în R.P.R. Pe la mijlocul anilor ’60, Brâncuşi a fost reconsiderat, cu regrete tardive, iar o infimă parte din sculptura mică, rămasă în ţară şi ascunsă în depozite, a fost expusă în niste muzee de artă de aici. Câţiva ani mai târziu, prevalându-se de forţa noii legislaţii privind ocrotirea patrimoniului cultural naţional, autorităţile au înregistrat obligatoriu operele de artă şi de cultură valoroase, aflate în proprietate particulară, unele fiind încadrate în categoria Tezaur , care are un regim special strict.

Astfel, în aceeaşi categorie Tezaur a fost încadrată şi sculptura intitulată Cuminţenia Pământului, confiscată proprietarului ei de drept până la schimbarea la faţă din 1990. Opera brâncuşiană continuând să rămână, totuşi, sub acelaşi regim legislativ, care interzice înstrăinarea sa definitivă şi impune măsuri de protecţie speciale, ce nu pot fi asigurate integral de către persoane fizice, ci numai în cadrul unor unităţi expoziţionale profesioniste.  Cum statul român are drept de preemţiune în a achiziţiona de la urmaşii proprietarului această statuie, opţiunea fostului ministru de resort din guvernul Cioloş de a apela la o colectă publică, nu are echivalenţe cu mobilul vechii colecte publice din sec. XIX pentru construirea Ateneului Român, un edificiu de cultură ridicat de stat şi aparţinând statului. Dar, prin colecta publică organizată în anii trecuţi, ar fi existat şi posibilitatea, puţin probabilă, de a se strânge o sumă incontrolabilă de către donatori, cu mult peste milioanele de euro solicitate. De aceea, mulţi cetăţeni se întrebau atunci şi se întreabă şi azi de ce nu se aloca suma de bani necesară tranzacţiei financiare, din fondul marilor prejudicii băneşti aduse statului (recuperabile dacă s-ar dori cu tot dinadinsul), datorate de către infractorii cu gulere albe, dovediţi şi condamnaţi la ani de detenţie. Mai importantă pentru ţară este recuperarea banilor (dacă s-ar realiza!), decât efectuarea anilor de puşcărie de către mafioţi!

Pană la urmă, s-a văzut că din donaţii s-a strâns o sumă total insuficientă pentru ca statul să poată cumpăra statuia la preţul estimat pe piaţa internaţională de artă, cerut astfel de către urmaşii proprietarului. Li s-a promis celor ce, din patriotism, au donat sume de bani, că le vor fi înapoiate şi nu cred că le-au fost returnate tuturor nici până în prezent. Acum, în paralel cu dorinţa nebuloasă de a repatria urgent parte din rezerva de aur a ţării, lăsată drept gaj la Londra, în Banca Marii Britanii, înţelegem că guvernul PSD(ragnea) ar intenţiona şi o nouă rundă de achiziţionare a deja celebrei statui, care, dat fiind că nu poate fi – conform legii – păstrată în deplină siguranţă la domiciliul proprietarului de drept, este expusă în  cadrul Muzeului Băncii Naţionale a României. Care-i va fi soarta?

Oare, de ce încă se comentează, în necunoştinţă, că s-a acceptat un preţ mult prea mare pentru lucrarea lui Brâncuşi – unora, acest renumit artist fiindu-le total de neînţeles – când, iată că mass-media dâmboviţeană anunţa destul de recent vestea că unui tânăr şi talentat pictor român, aflat în plină ascensiune, i s-a cumpărat recent un tablou cu 4.000.000 de euro? Unde? În străinătate, evident!