marți, 28 ianuarie 2020


* HAI-HUI DE COLO-COLO *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


HAI-HUI DE COLO-COLO

Ciprian Apetrei

Am luat, intr-o dimineata, un pustan la autostop. Genul hoinar, intre flower-power si rastafa. Cu un rucsac mai mare decat el alaturi, statea linistit in ploaie, pe marginea drumului.
Mergea la o petrecere clandestina, ultima moda printre adolescenti. Sunt petreceri rave sau electro, anuntate pe facebook cu doar cateva ore inainte sa inceapa. Urmeaza o mobilizare instant, sunt unii care aduc boxe, altii scena, iar restul lumii vine puhoi de peste tot, pe o raza de cel putin 100 de km. Asta fusese anuntata undeva la tara, departe de orasul de unde il luasem. Nu aveam drum chiar pana acolo. Nici nu mi-am facut, desi am fost imediat invitat.
- Ce ai mai bun de facut, decat o petrecere spontana in mijlocul zilei?
Chiar daca n-am gasit un raspuns rezonabil, tot nu m-am dus. L-am lasat la iesirea din orasul meu. Era convins ca il ia cineva mai departe. I-am dat telefonul meu ca sa afle locul exact, care se anunta in ultimul moment, de frica politiei.
- De ce nu mai ai telefon?
- A ramas la prietena mea, nu m-am mai dus sa il iau, dupa ce m-a dat afara. Stateam la ea, atunci, era frumos.
- Si acum unde stai?
- Pe la prieteni.
- Cu ce te ocupi?
- Petreceri. Mi-ar placea sa fac altceva, dar e complicat.
A fost odata si in Romania. Tot la o petrecere. Tot cu niste prieteni. Cu masina, au venit din Bulgaria. Au intrat in tara noastra noaptea, isi aminteste ca erau multe gropi. Apoi a fost la chef, care a fost foarte reusit. Apoi, cand s-a trezit, era inapoi in Franta.
M-am uitat seara pe Internet, la petrecere au fost 15 000 de participanti. A fost pe un camp, au cam stricat recoltele din jur. Cand s-au trezit, cred ca erau tot in Franta.

(Preluare de pe Facebook)

sâmbătă, 25 ianuarie 2020


* ESCHIVA COMPETENȚILOR DE TOP ÎN ADMINISTRAREA ȚĂRII, DE TEAMA TERFELIRII LOR ÎN PRESĂ *


VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


ESCHIVA COMPETENȚILOR DE TOP ÎN ADMINISTRAREA ȚĂRII, DE TEAMA
TERFELIRII LOR ÎN PRESĂ


Gabriel Bonta


Am câțiva prieteni cu care mă mândresc tare mult: antreprenori de succes, oameni cu o carieră solidă, fondatori de bussinesuri care depășesc frontierele țării, alți cațiva sunt directori la câteva multinaționale prezente în România. Sunt adevărate modele în societate. Familia li-e apreciată în comunitate, iar copiii lor sunt elevi sau studenți excepționali.
Inevitabil, când mă întâlnesc cu prietenii mei sau când îi sun, discuția noastră alunecă spre politică. De obicei, prietenii mei nu doar că știu problemele din comunitatea lor, dar au și soluțiile la ele. Evident, viața lor e lipsită de grijile comune restul muritorilor: nu trec prin probleme financiare, nu au o familie destrămată, nu au vicii care să le ducă viața la faliment, au o situație materială excepțională și o poziție bună spre foarte bună în societate.
Discuția ajunge la politică, după cum spuneam. Și atunci îi văd cum se trag pe cur. Da, oamenii aceștia excepționali, cu resurse și cu cariere solide, cu familii bine văzute în comunitate și cu bussinesuri de succes, oamenii aceștia care și-au asigurat prin muncă și prin merit fiecare capriciu al vieții, oamenii aceștia, prietenii mei, se trag pe cur și încep să o dea cu "Măi, Gabi, eu apreciez ce faci tu, dar nu mă bag, frate", "n-am vreme de făcut politică, nu-mi văd capul de griji", "sigur o să fac mai încolo, dar acuma nu, nu a venit momentul", "nu rezolvi nimic, crede-mă", "eu n-am chef să mă scuipe presa și să mă tăvălească pe mine și pe familia mea în noroi" etc.
Și atunci, mă cuprinde o jale: oamenii aceștia deși ar fi cei mai potriviți administratori ai banului public, unii nici n-ar avea nevoie să trăiască din politică, oamenii aceștia faini de tot fug, fug de responsabilitatea de a fi cetățean implicat. "Să facă alții", "eu te susțin", "eu te votez" sunt câteva din pretextele cu care, pe de o parte, nu vor să mă supere sau să mă descurajeze, dar pe de altă parte, arată clar că fug de asumarea unor responsabilități pentru comunitățile în care au văzut lumina zilei și în care își cresc copiii. Și-au creat un univers al lor de bunăstare, un rai personal și familial, o planetă a lor bazată pe confort și comoditate.
Și atunci, fraților, cum naiba să scoatem din rahat țara asta? Cum?
Toți incompetenții, toate rapandulele umane, toți incompetenții și toate loazele și-au dat întâlnire în politică și, bazându-se pe faptul că oameni ca prietenii mei nu se implică activ și se tem să ia frâiele comunităților lor, ajung să facă legi și să dirijeze sume impresionante de bani către găștile de partid. Se promovează unii pe alții și la butoanele țării ajung toți dăncilii, bădălăii și ciolacii țării, oameni fără scrupule, fără pregătire, fără morală, fără bun simț și onoare.
Și eu mă întreb: ce rost are să ai planeta ta confortabilă și culcușul tău economic bine asigurat dacă universul numit România este condus de niște impostori și de niște oameni de nimic?
Frica de eșec, frica de a fi împroșcați cu noroi, de a fi expuși criticii, de a-și pierde confortul și comoditatea, sau ce anume credeți că îi face pe prietenii mei să stea pe margine?
Dar mai ales, cum i-ați motiva voi să facă pasul implicării în comunitate și să devină cetățeni activi, voci și minți dedicate bunului mers al cetății în care locuiesc?

(Preluare de pe Facebook)

(Alegerea titlului ne aparține)

marți, 21 ianuarie 2020


* IISUS ERA DAC,
DOVEZI CONCRETE *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


IISUS ERA DAC.
DOVEZI CONCRETE

Dan Pavel

Ultimul articol pe care l-am citit susținea că Hristos era dac. Cică extratereștrii ar fi manipulat genetic un dac și l-ar fi creat pe Iisus, probabil ca să ne învețe cum să furăm rulmenți pentru motoarele lor hiperluminice. Autorul articolului se descria ca fiind terapeut. Asta pentru că a păstrat halatul pe care l-a furat când a sărit gardul de la psihiatrie și a văzut că merge treaba mai bine deghizat în terapeut.
Dacă te duci la ăsta să faci terapie, ajungi în insectar la muzeul de medicină legală. Cică toate informațiile astea au fost secretizate de forțele iudeo-masonice care au falsificat istoria noastră, a poporului geto-dac. Mie combinația de extraterestru cu dac îmi sună a oltean, dar e mai posibil ca Mântuitorul să fi fost de la noi, din Teleorman. Se zice că Iisus ar fi mers pe apă și într-adevăr, de când s-a deturnat râul pentru combinatul de porci al unui fiu de politician, poți să treci Glavaciocul fără să te uzi la picioare. Vecina noastră, tușa Niculina, nu mai vede așa bine și e posibil să fi interpretat ca și cum s-ar merge pe apă.
Mai sunt și alte indicii care susțin această teorie. De exemplu, se spune că Iisus a văzut că se termină băutura și a transformat apa în vin. Nu cred să existe nuntaș sau patron de pensiune care să nu știe cum se rezolvă problema asta pe la noi. Românii beau vinul îndoit cu apă și când au încotro. Toarnă toate prostiile peste el până iese un pișvars fără tărie și gust. Este posibil ca apostolii daci să nu-și fi dat seama, obișnuiți fiind cu gustul de spălătură-carcalete care se servește pe la noi sub formă de vin. Tot așa se spune că Iisus ar fi transformat câțiva pești într-un adevărat festin cu care a hrănit sute de oameni. Asta nu e nimic pe lângă miracolul prin care o văduvă obișnuită, din Teleorman, poate hrăni un parastas întreg cu șaizeci de litri de saramură făcută din doi pești și îi ies două sute cincizeci de sarmale dintr-o lingură de carne și un kil de orez. E posibil ca maică-sa să-l fi învățat cum faci să te scoți într-un buget fix când îți vin rudele pe cap și trebuie să-i hrănești pe toți dintr-un salariu de tâmplar la noi în județ. În afară de asta, dacă le întrebi, toate femeile de la noi din comună sunt fecioare, chiar și atunci când țipă la un drac de copil și îl alăptează pe celălalt. Deci nici aici nu se clatină teoria. În ziua de azi nu mai știi ce să crezi. Este posibil ca cei trei crai de la răsărit să fi fost nea Valerică, Moș Bâtu și Mitu a lu Bălosu, întorși de la oraș cu rata de Galileea.
Nu știu exact de unde vine frustrarea asta românească și excepționalismul acesta fals. Aparent nu este de ajuns că am avut și avem atâția români excepționali, trebuie să-i mai scoatem și din burtă. Nu ne descurcam cu Poenaru, cu Coandă, Vuia, Cantacuzino și mulți alții. Iisus trebuia să fie tot român, Neculai Tesla tot român, iar Einstein să fi furat teoriile de la noi. Români au inventat cam tot ce există: laserul, bomba atomică, poarta stelară și covrigii cu susan, doar că au avut ghinionul să le fure alții invențiile. Eu cel mai mult mi-aș fi dorit ca românii să fi inventat pasta de dinți. Poate, dacă era o invenție neaoșă și nu un produs iudeo-masonic israelit, o foloseam și noi ceva mai des. Adică eu înțeleg că, atunci când te lupți toată ziua cu purceaua, că dă iama în șopron și-ți mănâncă porumbul, sau atunci când te împunge vaca de pici cu ceafa-n bălegar și răstorni găleata cu lapte, ți-ai dori să faci parte din poporul ales și să te tragi din străbuni excepționali. Te-ai simți mai bine despre tine știind că înfigi cazmaua în pământul sfânt, la doar doi kilometri de poarta inter-dimensională geto-dacică, de sub Carpați, prin care a venit Iisus să predea românism. Mulți încearcă să dovedească superioritatea poporului nostru prin faptul că la noi au fost descoperite artefactele uneia dintre cele mai vechi civilizații din lume: Civilizația Cucuteni. Sincer să fiu, nu sunt foarte convins. Am vaga senzație că, dacă am reuși să traducem tableta de la Tărtăria, am descoperi că scrie: ”Marilena o suge! ... semnat Gogu”.


luni, 20 ianuarie 2020


* FĂRĂ FALSE PATRIOTISME, FĂRĂ GLORII INVENTATE, FĂRĂ MANUALE FALSIFICATE! *


VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


FĂRĂ FALSE PATRIOTISME, FĂRĂ GLORII INVENTATE, FĂRĂ MANUALE FALSIFICATE!


Ciprian Mihali


Florin Bosoteanu publică pe blogul Prospectorii istoriei un început de inventar despre cum se fură patrimoniul național de 20 de ani încoace din muzee, colecții publice sau situri arheologice. Articolul este remarcabil și devastator.
Iar concluziile pe care le putem trage la sfârșitul lecturii acestui inventar al nemerniciei naționale sunt următoarele:
- Pe teritoriul întregii Românii funcționează rețele de hoți transregionale. Olteni, ardeleni, moldoveni, unguri sau dobrogeni, toți fură cu aceeași înverșunare;
-   În toate locurile de unde se fură, adică pe toata suprafața României, statul ca protector al patrimoniului nostru comun este în disoluție; adeseori, reprezentanții lui înșiși sunt complici sau chiar autori ai furturilor;
- Pe toată întinderea patriei, poliția, procuratura, justiția sunt neputincioase, lipsite de voință și de eficacitate.
-  Lăsați orice muzeu deschis vreme de 24 de ore și până a doua zi se vor fura și clanțele de la uși. De la devastarea CAP-urilor în anii 90 până azi, nu s-a schimbat nimic în privința respectului pentru ceea ce ne este comun și prețios pentru noi ca popor.
- Pe toată întinsul țării, românii își fură trecutul exact cu aceeași nepăsare cu care își fură prezentul și viitorul. Trecutul glorios este o ficțiune în care nu mai crede nimeni, câtă vreme tot ce trecutul ne-a putut transmite a fost furat, privatizat, târguit și vândut pe un pumn de dolari;
- Imaginați-vă acum că, într-un fel, valorile prezentului și viitorului sunt depuse și ele în muzee ici și colo în țară. Cât credeți că ar rezista prezentul și viitorul nostru și al copiilor noștri fără să fie furate?
- Cel mai mare dușman al românilor este poporul român însuși. Nimeni nu a făcut mai mult rău acestei țări decât locuitorii ei. De aici trebuie să înceapă orice nouă istorie, modestă și onestă. Fără false patriotisme, fără glorii inventate, fără manuale falsificate.

(Preluare de pe Facebook)

sâmbătă, 18 ianuarie 2020


* PRIVIND ÎN OGLINDA ROMÂNIEI DE AZI *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste îîntregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


PRIVIND ÎN OGLINDA ROMÂNIEI DE AZI

Ciprian Mihali

Cazul primarului liberal Damian Butnariu din Mogoșești Siret este o oglindă fidelă a societății românești de azi și o lecție pentru toți.
Celor care îi deplâng pe oamenii modești care nu pot să se revolte împotriva sărăciei le recomand să citească răbdător toate comentariile de pe pagina primarului. Pentru că toate cele negative au fost șterse, rămân sutele de expresii ale dezastrului moral în care ne scăldăm ca societate. Bărbați și femei de la țară, oameni simpli, consideră proxenetismul și siluirea unor copile traficate și fără ajutor cel mult drept o mică greșeală, în comparație cu realizările primarului. Probabil că o crimă ar fi o greșeală medie, iar uciderea a mai multor oameni una mare. Probabil, nu e sigur, că se poate găsi o justificare la orice.
Oamenii aceștia nu au fost deposedați doar de resurse economice de către mafioți ca acest primar și cei care îl susțin, ci și de niște repere fixe pe care să se sprijine judecățile lor. În absența lor, orice crimă poate fi justificată, orice viol își are scuza în comportamentul de târfe al fetelor neajutorate.
Pe pagina primarului aveți sute de complici, bărbați care ar fi făcut fără ezitare ce a făcut primarul, femei care ar fi aprobat oricând violurile, proxenetism, o lume dezumanizată, în care oroarea și cruzimea fac casă bună cu bordurile noi din sat ori cu școala renovată.
Este cazul acesta unul izolat? Greu de crezut, când știm ce proporții are traficul de minori și de fete pentru exploatare sexuală.
Ne va salva dezvoltarea economică a zonelor înapoiate de la aceste acte de barbarie? Nu, pentru că bunăstarea poate fi un bun analgezic pentru dilemele morale.
Partidul primarului dă în aceste zile un examen important de morală, si după acest caz, și după cel de la Tirgu Mureș. Va accepta el să piardă doi primari de succes de dragul unor valori fundamentale pentru societate? Nu cred, partidul are nevoie de oameni puternici, care au dovedit-o în podul primăriei și care nu se clatină de la un viol.
Televiziunile ascultătoare, printre care tot mai des se numără și Digi24, prezintă cazul ca un act sexual în clădirea primăriei. O mică nebunie acolo, nici un cuvânt despre traumele fetelor și despre tentativa de sinucidere a uneia dintre ele.
Țesutul social e sfârtecat în toate locurile lui sensibile. Cei care ar trebui să îl repare, ca să putem pur și simplu trăi împreună, se prefac că nu văd monstruozitățile născute din aceste răni și folosesc straturi groase de fond de ten pe chipul rănit al societății.
Între timp, nimic nu e făcut pentru a încetini măcar ritmul dramelor, al ororilor. Oamenii de rând sunt tot mai cruzi unii cu alții, instituțiile tot mai absurde și ineficiente, politicul tot mai cinic, statul tot mai neputincios și îndepărtat.
Umanitatea se prelinge din oameni ca viața din niște copile siluite de primari merituoși.