* CREDO *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com  

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

CREDO

Alexandru Ghillis

Mă văd nevoit să mă repet, spunând că este trist, foarte trist, că și peneleul a ajuns în anii ăștia în pragul de a lua cât de curând calea fără de întoarcere a penețecedeului, devenind istorie! După ’90 am tot votat mereu, plin de speranță, ca foarte mulți alții, numai și numai peneleul, am sperat și, până la urmă, am câștigat la vot. Atunci am zis, în naivitatea mea și a multora, că am învins. Dar ce folos? Deziluzia se dovedește acum a fi mare!

Dacă până în 2024 usereul, acest necesar viitor nou partid național, al tinerilor și al urmașilor lor, nu se înzdrăvenește de la A la Z – nu numai politic – și nu devine prima opțiune a bunei părți a electoratului mai elevat (mai ales al celui tânăr), România va bate pasul pe loc, plutind în derivă, dominată de mafia transpartinică și de p.c.r., veșnicul obicei autohton (adică pile, cunoștințe, relații), ca o societate bolnavă, desprinsă treptat de Vest (adică de UE) și inevitabil alunecând spre Est (Moscova, Pekin ?)

 

* VALUL PATRU AL RADICALIZĂRII *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com  

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

VALUL PATRU AL RADICALIZĂRII

Ciprian Mihali

Odată cu valul patru al pandemiei, care riscă să fie și cel mai ucigător, intrăm într-o nouă fază a confruntărilor dintre filosofiile de viață ale semenilor noștri. Această confruntare se produce pe un teren al încrederii (deopotrivă în autorități și în ceilalți) profund erodat, uzat și lipsit de utilitate. Oamenii de pe diferite baricade realizează că pur și simplu e mai bine să nu aibă încredere în nimeni și să se descurce pe cont propriu. Acesta e cel puțin unul dintre argumentele antivacciniștilor, pe care l-am auzit de la persoane dragi mie: „nu am încredere în nimeni, nici măcar în mine, prin urmare prefer să nu mă vaccinez”, conform unui principiu al precauției greșit înțeles și dus la extremă.

Dar neîncrederea în ceilalți este și neîncredere în sine. Ceea ce la suprafață pare siguranța de sine a unei decizii este, sub scoarța asta subțire, uneori agresivă, o magmă de frici și incertitudini, o profundă vulnerabilitate și chiar multă slăbiciune în fața manipulărilor.

Amploarea îmbolnăvirilor din acest val îi va împinge pe unii nehotărâți să-și facă vaccinul de frică, dar, în același timp, îi va radicaliza pe antivacciniști, ale căror argumente devin tot mai suprarealiste, mai brutale sau mai opuse oricărei forme de dialog. Am întâlnit cu toții în jurul nostru astfel de argumente, printre oameni de o cultură cel puțin medie, dacă nu chiar superioară: o vegetariană refuză să se vaccineze pentru ca a auzit ea că vaccinul conține proteine de origine animală (o puritate demnă de cele mai fundamentaliste religii). O armată întreagă de alți semeni își exhibă inteligența socială defilând cu certificate false ca formă de protest sau de eschivare în fața unor autorități falimentare ale statului. În sfârșit, confruntați cu haosul din școli, pierduți între fizic și online, speriați mai mult de îmbolnăvire decât de lipsa educației, părinții au decis pe celebrele grupuri de whatsapp că subiectul vaccinului nu se discută din moment ce decizia de a nu se vaccina nici ei, nici copiii lor, a fost luată.

Lipsa educației științifice nu produce doar neîncredere în știință sau incapacitate de a deosebi între știință și impostură. Transformată în gândire șchioapă, insensibilă la logică, la argumentare și la dezbaterea de argumente, ea produce radicalizări și fanatisme. Care, la rândul lor, se vor traduce prin multe vieți pierdute, din nefericire. Nu cred că avem nevoie de o asemenea manifestare de darwinism social și sunt categoric împotriva ideii că trebuie să moară cineva ca să învățăm ceva din asta, ca societate. Pentru că nu învățăm nimic ca societate din asta: vor învăța unii, ici și colo, care își vor fi pierdut ființe dragi lor, dar societatea nu învață așa. Ea învață în timp, la școală, și învață prin existența legilor, aplicarea și respectarea lor în primul rând de către cei care le fac.

Lipsa educației științifice este o sursă de insecuritate publică și de vulnerabilitate socială, tradusă în expunere superioară la îmbolnăviri și în prețul ridicat în vieți omenești al deciziilor proaste luate de autorități, de responsabilii instituționali și, până la urmă, de fiecare dintre noi.

(J: Preluare de pe Facebook)

 

* Lumea de mâine, nu de azi și nici de poimâine *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com  

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

LUMEA DE MÂINE, NU DE AZI ȘI NICI DE POIMÂINE

Ciprian Mihali

Două tendințe majore vor afecta agenda politică în următorii ani, cu o repeziciune pe care avem greutăți să o anticipăm în acest moment.

Prima este mutația demografică. Un reputat sociolog, cu care am avut bucuria să schimb o seamă de idei în ultimele zile, a vorbit pe îndelete într-o conferință despre schimbările demografice majore care vor avea lor în următorii ani în România. El vorbește despre ajungere la majorat, până în 2024, a peste 700.000 de tineri, persoane cu drept de vot și care, cu siguranță, au un profil cu totul schimbat față de cei care, părăsind lumea și scena politică, vor înceta până atunci să voteze. Dintre aceste 700.000 de potențiale voturi este de presupus că majoritatea nu vor merge spre partidele care obișnuiau să-și mituiască alegătorii, să-i mintă grosolan și să-i manevreze prin televiziunile de partid. Sunt tineri cu acces la informație, pe care și-o culeg din alte surse decât discursurile oficiale și talk-show-urile toxice din fiecare seară și care vor fi, de aceea, mult mai greu de manipulat electoral. Sunt tineri pentru care adevărul, dreptatea și convingerile personale vor funcționa altfel în spațiul public.

A doua mutație importantă este cea a preocupărilor acestei tinere (și adulte) generații: mobilitate, digitalizare, mediu. Acestea sunt cele trei provocări pentru cei care vin după noi. Este în primul rând o generație ultra-mobilă, prea puțin atașată locurilor și identităților tari, care se simte la fel de bine în casa bunicilor dintr-un sat îndepărtat, în casa părinților din casa nou construită la periferia unui mare oraș sau într-o garsonieră închiriată la Amsterdam, Viena sau Valencia, câtă vreme nu le este îngrădit accesul la internet și la servicii. O generație pentru care digitalizarea vieții nu mai e o spaimă, ci o șansă nu doar pentru timpul liber, ci și pentru posibilitatea de a munci flexibil, la distanță, pentru perioade scurte sau în joburi foarte diferite. În sfârșit, este o generație care se confruntă brutal cu schimbările climatice și cu poluarea, o generație care conștientizează acut că dacă nu (se) schimbă ceva în următoarele decenii, viața lor la 40 sau 50 de ani, precum și viața copiilor lor va fi de netrăit în multe locuri din țară și de pe pământ.

Dacă partidele politice din România continuă să fie preocupate de electoratele lor captive, de obsesiile identităților tari, reactive și repliate pe câteva valori locale, dacă tinerii politicieni vor crede că pot face politică așa cum făceau părinții lor spirituali în anii 2000, nu doar că vor eșua politic, în acțiuni tot mai disperate și mai violente față de societate, ci vor și contribui direct la dezafectarea sferei publice, la refuzul populației de a mai lua parte la circul pe care îl propun zi de zi, la construirea de agende paralele și, tot mai mult, la plecarea tinerilor din țară, condamnând astfel România la tot mai multe întârzieri și inadecvări, iar generațiile mai în vârstă la noi suferințe.

(J: Preluare de pe Facebook)

 

 

* ECRANELE DINTRE NOI *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com  

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

ECRANELE DINTRE NOI

Ciprian Mihali

Am vorbit în ultima vreme cu multe persoane care nu s-au vaccinat. Care nu sunt nici analfabete, nici (aparent) spălate pe creier, și care declară în modul cel mai răspicat că nu se vor vaccina. Ascultându-le, am înțeles că decizia lor de a nu se vaccina nu provine doar din manipularea televiziunilor, deși acestea au o contribuție importantă la campaniile anti-vaccin.

Decizia aceasta vine însă de mult mai departe. Vine, cred eu, din două distorsiuni. Prima este o distorsiune a învățării și a cunoașterii. Altfel spus, oamenii aceștia cred că sunt suficient de educați ca să emită niște judecăți categorice în privința științei, a medicinei sau, de ce nu, a societății întregi. Dacă le oferi argumentul că cele mai mari figuri ale științei contemporane au lucrat ani de zile la crearea acestor vaccinuri, ți se răspunde că alte figuri ale științei contemporane, despre care au aflat pe facebook (și doar pe facebook, pentru că nu citesc articole științifice în original, ci doar rezumate colorate în limba română), au tras semnale de alarmă împotriva vaccinurilor. Dacă le spui că riscul de îmbolnăvire după vaccinare e mult mai redus, ți se spune că au murit atâția oameni de tromboză (de fapt nici măcar unul singur în România, după 9 milioane de doze administrate) și că nu vor să moară din cauza vaccinului.

A doua distorsiune este una a valorilor democratice. Libertatea (mai ales aceea de a decide ce e bine pentru tine însuți) e înțeleasă mai degrabă ca nepăsare, nu neapărat ca indiferență față de ce se întâmplă cu ceilalți, ci ca un soi de fatalism: „lasă-mă să fac ce vreau, oricum ce mi-e scris în frunte mi-e pus”. E „libertatea” desprinsă de responsabilitate și de grija pentru celălalt, pentru că oricum nu mai știm pe cine să credem, așa că mai bine facem cum credem noi de cuviință.

Cu egalitatea lucrurile stau la fel: tu ești liber să te vaccinezi, eu sunt liber să nu mă vaccinez, suntem egali în opțiunile noastre. Și din această egalitate lipsește înțelegerea consecințelor pe care le au deciziile luate liber, pentru că nici responsabilitatea și nici solidaritatea nu sunt învățate în școală și nici nu sunt în vreun fel prezente în emisiunile TV sau pe facebook, noile spații educaționale în absența școlii.

Pe un asemenea fond, citind mesajele scrise cu multă preocupare de niște oameni care și-au dedicat toată cariera înțelegerii funcționării virusurilor, infecțiilor și bolilor (precum Octavian Jurma sau Răzvan Cherecheș), îmi dau seama că ele nu mai au nicio șansă să treacă de ecranul transparent, dar foarte solid care desparte lumea științei, a cunoașterii raționale și argumentate, de lumea pseudo-științei, a părerilor și a falselor judecăți. Același ecran care desparte înțelegerea civică a dreptății, a libertății, a egalității, de manifestările egoiste, indiferente sau resemnate, ale celor pentru care cetățenia se reduce la dreptul de a face orice vrei, egal cu dreptul de a nu face nimic.

Aceste mesaje pur și simplu nu se mai aud, așa cum nu se mai aud nici îndemnurile la vaccinare, mobilizările politice sau mediatice. Și mai grav e faptul că nu mai știm la ce e permeabilă această uriașă masă de oameni și la ce nu: ce mesaje trec de filtrele lor și ce mesaje nu mai trec. Nu știm de ce uneori reacționează și de ce alteori, de cele mai multe ori, e muțenie, zero reacție, zero răspuns.

Pentru că manipulările și dezinformările practicate masiv și interesat de grupuri media ori de grupuri facebook nu doar că au deformat orice fel de justețe a ideilor, dar au și învelit mințile celor manipulați într-o folie impermeabilă astfel încât aceste idei strâmbe să nu poată fi îndreptate din afară în vreun fel. Nu e deci doar manipulare, e și izolare, distanțare și indiferență.

După cum la fel de grav mi se pare că oamenii politici (nu vorbesc de fanatici și extremiști) și oamenii de știință nu reușesc să spargă aceste ecrane și să formuleze argumentele corecte și convingătoare cu care să-i scoată pe oameni din deruta de cunoaștere și de valori în care se află.

(J: Preluare de pe Facebook)

 

* PRIN ROMÂNIA REALĂ *

 VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com  

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

PRIN ROMÂNIA REALĂ

Mădălin Hodor

Nu, nu am pățit nimic. Am rupt și eu câteva zile de vacanta. Binemeritata, cum se spune la televizor. Am fost sa îmi vad părinții pe lângă Piatra Neamț. Nu-i văzusem de ceva ani și m-am gândit sa ma duc înainte să "ne ia prin surprindere" valul 4. Vorba aia: lasă, sa fiu eu sigur.

Pe vremuri ma enerva sa merg prin România. Acum îmi place. E ca un dus al realității. Revigorant, asa.

În România reala CFR-ul vinde locul 103 intr-un vagon cu 90 de locuri. Nasul da pe stație și intelegi imediat de ce. Au pus alt vagon decât ala obișnuit. Asta are mai puțin locuri. O rezolva el și fata cu locul care nu exista e plasata pe un scaun unde nu sta deocamdată nimeni. Poate are noroc și nu o ridica nimeni. Are. Facem boss.

În România reala legăturile dintre trenuri sunt generoase. De la 20 de minute la 2 ore. Dar nu ajung. Pentru CFR oricum. Trenul cu care mergi intarzie. Nici gând sa  prinzi la Bacău pe ala care vine de la Suceava. Nasul, tot nasul, te-a ginit de când te-ai urcat: la București? Da. Repijor la linia 2, când ajungeți la Bacău! De ce "repijor"? Intre ele sunt 20 de minute. Înțelegi de ce în momentul in care trenul tău a ajuns la Bacău la ora când celalalt trebuia sa fie deja plecat. Te panichezi un pic? Nu e problema boss. Ala de la Suceava intarzie și el 15 minute. Deci se rezolva. Nasul o stia pe asta. De fapt asta e. Totul se rezolva cumva. Sau nu.

În România reala nu exista discuții despre Afganistan. Nu interesează pe nimeni. Exista doar despre americani. Care conduc lumea și bine ca si-o mai iau și ei pe coaja, ca prea si-au luat-o în cap. Exista o vaga speranța că "chinejii" o sa le-o dea. V-ati prins. Lumea nu tine cu americanii. Dar nu ca e vreo urma de ostilitate sau ceva, pur și simplu asa. Ca sunt prea cu nasul pe sus și nu știu ei ce are nevoie poporul la noi. De fapt România reala ii urăște pe politicieni și cum astia în viziunea lor "ne-au vândut americanilor ca să o ducă ei mai bine" americanii nu sunt prea simpatizanți. Si chiar nu ai cum sa ii contrazici, ca îți arata imediat vila primarului. Pe concret. Dar situația s-ar remedia pe loc dacă americanii ar sta la un pahar sa li se explice care e treaba și ce nevoi exista. Poate chiar ar trebui. În loc sa se ia după politrucii de la București.

În România reala e și sărăcie crunta, cum poți vedea pe Netflix, dar și bogatie. Lângă bordeie acoperite cu tabla stau vile de 2 etaje. Fabrici abandonate si firme nou-noute. Unele lucruri sunt asa cum erau acum 31 de ani, altele sunt schimbate complet. Pământul e însă plin de culturi. Nu mai exista parloaga de până prin 2005-6. Ceva agricultura ar fi. De ce nu se vede oare?

In România reala trebuie sa ai masina. Adică sa nu te bazezi pe ceva transport de stat sau altceva. Daca vrei sa ajungi prin vreo localitate mai izolata și nu ai masina, las-o asa. Bine. Și dacă ai masina ce? Mergi bara la bara pe singura sosea de doua benzi între Bacău și Nordul Moldovei. Succes. Eu am stat 10 minute sa traversez amarata de sosea, pe care alta data trecea o mașină pe ora.  Nu am avut cum. Atâtea mașini nu vezi nici la Unirii intr-o zi ploioasa. Trecere? Da. Vezi sa nu. Exista una, dar rar oprește careva. "Au murit vreo 5-6 aici". Semafor? Au venit, au măsurat, au plecat. Acum 6 ani.

De ce credeți voi oare ca sunt atâtea mașini? N-ai cum altfel. Credeți că dacă ești din Negulesti sau Piatra Soimului și ai nevoie de mâncare te ajuta careva pana la Piatra Neamț? Ai și familie. Nu. Mașina, nene, e o necesitate acolo, nu un moft. Și apropo. Le-ar creste inima ăstora cu mersul pe bicicleta la câți bicicliști sunt. Doar ca în România reala se merge pe bicicleta de nevoie, nu ca mod de a proteja mediul. Taică-meu a renunțat după ce era sa dea tirul de doua ori peste el. Ca nu exista pista, dacă știți ce zic. Și în general e riscant, nu simți nevoia de vreun off-road  după asta.

În România reala oamenii nu vor sa se vaccineze. Cei care sunt, sunt cei care au fost obligați prin natura lucrurilor. Cei care muncesc prin Italia etc. Restul nu vor. Nu au încredere în vaccin sau în ceea ce spun autoritățile. Deloc. Nu. Nu e cum e pe aici în bula. Nu e cu pandemia. Nu cred în general în autorități (sau dacă preferați în stat), de aceea nu cred în nimic din ce li se spune. Îi asculta pe preoți , falși profeți sau tot felul de "sfinți". Mi l-au pus pe unul care ii indemna sa își cumpere provizii pe 4 luni pentru ca vine dezastrul și "astia nu o sa ne lase sa ieșim din casa nici sa ne luam mâncare. M-au întrebat sincer îngrijorați, ca eu sunt de la București sigur știu. Am zis ca nu cred sa se ajungă la asa ceva. Nu sunt sigur ca m-au crezut.

În fine. As scrie mai mult, dar poate alta data. A. Am uitat. Exista și talibani. Dar ăștia sunt toți la București, intr-un acvariu, ocupați sa își dea în cap pe subiecte pe care le inventeaza singuri si care nu au nicio legătură cu 90% din restul populației.

#EfrumosAiciLaNoi

(J: Preluare de pe Facebook)

 

 

* Titluri pompoase in presa *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com  

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

Tinu Baldea

Titluri pompoase in presă:

“ Europa priveste cu uluire si cu un sentiment de trădare la greșeala istorică a lui Biden: Afghanistan, cel mai mare dezastru de politică externa al americanilor”.

Mai e puțin și te pomenești că  birocrații europeni fandosiți si graseiați vor spune ca se gândesc cu uluire la decizia americanilor de a salva Europa in cele două razboaie mondiale.

Eu nu sunt analist politic sau militar, imi exprim propriile opinii asa cum vad eu lucrurile, ca amator.

Sigur ca in lumea asta, ca vrem sau nu, ca ne place sau nu, America este exemplul de democrație si putere, atat cat pot exista ele intr-o lume imperfecta. Trebuie sa existe cineva care sa intervina atunci când niște demenți își fac de cap sau amenință lumea. Pe de alta parte, o țară puternică precum USA isi va apăra întotdeauna interesele, de multe ori cu mijloace care nu convin, de la înțelegeri oneroase la forța militară. Să ne amintim totuși că in ‘90, cand Saddam a invadat Kuweit ca asa a vrut el, americanii au pornit razboiul din Golf, au eliberat Kuweitul, aliatul lor, si s-au oprit la granița cu Irakul fără sa mearga mai departe, lucru care atunci li s-a reproșat de unii politicieni europeni.

Când terorismul a lovit in inima Americii in 2001, lucru nemaiîntălnit până atunci, americanii au somat Afghanistanul sa il predea pe Osama.

“ Nu știm unde e”, au zis ăia.

“ Nu știți? Lasă că atunci venim noi să il cautăm”! Așa as fi facut si eu.

Apoi au crezut, in mod greșit, că dacă rămân si pompează bani si clădesc instituții pentru implementarea democrației, vor salva tara aia de la a fi o țară de secol XV la cheremul teroriștilor, fundamentaliștilor turbați si traficantilor de droguri. Wrong! Nu poti sa faci chestia asta in orice loc din lumea asta unde istoria si cultura locului sunt potrivnice si atât de adânc infipte iar poporul este prea slab sa lupte pentru astfel de valori sau le respinge pur si simplu.

Bașca să te increzi in asa-zisii aliați locali iar astia sa iti fure banii pompați de tine in institutii, infrastructura, armata, etc. si sa iti spuna până in ultima clipa ca sunt pregatiti sa apere tara de salbaticii inarmati cu mitraliere si cu prosoape in cap, inferiori numeric si ca instruire iar a doua zi aia sa fuga cu mașini si avioane pline cu bani cash- banii tăi, evident.

Credulitatea costă, iar americanii cam înghit orice fiindcă isi imagineaza ca toata lumea e ca ei, sa se pișe pe ei de emoție cand aud imnul țării, sa plece la razboi sa isi apere tara, sau sa plece sa ii apere pe alții ca asa le-a spus președintele lor.

Cred ca Kennedy a spus intr-un discurs: “Libertatea a avut mereu un preț ridicat pe care americanii l-au plătit întotdeauna cu prisosință”.

Voi crede întotdeauna asta, in ciuda opiniilor multora care văd in America răul suprem.

(J: Preluare de pe Facebook)

 

 

* Răbdare! Timpul trebuie lăsat să cearnă! *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com  

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

Răbdare! Timpul trebuie lăsat să cearnă! 

Alexandru Ghillis

Încă este nevoie absolută de timp. Nu trebuie nicidecum omiși cei circa 50 de ani grei de așa-zis comunism autohton, prin care a trecut țara. Totuși, sunt convins că România va putea ajunge peste vreo trei decenii o adevărată democrație solidă, pe deplin consolidată, adică abia după ce pruncii care văd lumina zilei acum, vor ajunge la maturitate și vor putea prelua frâiele țării în propriile mâini. 

De ce cred asta? Fiindcă mare parte dintre politicienii – mai tineri ori mai în vârstă - din generațiile existente în prezent aici, sunt încă marcați involuntar, fără a conștientiza, de toate racilele vremurilor trăite sau moștenite, în parte înrădăcinate genetic, de-a lungul ternei istorii postbelice a țării și până azi.