* PROFUND DEZAMĂGIT *
VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email (jurnalism.independent@gmail.com) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!
PROFUND DEZAMĂGIT
Ciprian Mihali
Sunt profund dezamăgit de reacțiile agresive și sărăcăcioase ale celor care
nu pot să discute despre relația cu minoritatea maghiară din România decât în
termenii naționalismului etnic și lingvistic sau ai etichetelor ideologice
născute din grave carențe educaționale și culturale.
Cu atât mai mult cu cât asemenea reacții vin de la oameni care nu au avut
niciodată curiozitatea să afle ceva despre cultura maghiară din România sau din
Ungaria, despre literatură, despre cinematografie, despre arta contemporană,
despre cultura tradițională și diversă a maghiarilor din diferitele zone ale
țării.
Am avut șansa extraordinară să am colegi maghiari toată viața, în liceu, în
armată, în facultate, la editura Idea, în diplomație, iar vecinătatea lor a
fost mereu o sursă de bogăție spirituală și lingvistică.
Nu am fost capabili, în treizeci de ani să construim niște minime punți
sociale și culturale între culturile și limbile din România. Nu am văzut
nicăieri o inițiativă publică, oficială (nu prin ong-uri sau mișcări civice și
artistice) de a propune cursuri de limba maghiară, de a face cursuri opționale
în școli pentru a cunoaște istoria acestui popor alături de care trăim de o mie
de ani. Ignoranța noastră în materie de maghiaritate rămâne totală. Cine ar
avea de pierdut dacă mai mulți dintre noi ar ști ungurește, nu doar o limbă
străină în plus, ci și o limbă a unora dintre compatrioții noștri?
Argumentul că maghiarii au obligația de a învăța limba română pentru că
trăiesc în România mi se pare coborât direct dintr-o gândire primitivă de
dominație și de asimilare. Aceeași punte care duce dinspre români spre unguri
duce și invers, dinspre unguri spre români. Nu ai cum să îi ceri celuilalt să
învețe limba ta dacă tu stai cu spatele la el. Și nici nu e suficient să dai
mereu vina pe Budapesta sau pe București.
Oameni buni, au trecut 30 de ani de la momentul în care ignoranța și
mistificarea au făcut morți pe motive etnice. Cum se poate să recurgem la
aceleași tactici ale ignoranței pentru a repeta banalitățile plictisitoare
despre unguri și Ardeal?
Nu voi înceta să repet extraordinara expresie
a lui Bogdan
Ghiu: „în urmă nu e decât ceea ce ne-a adus
aici”. E cazul să începem să ne construim un viitor împreună, dincolo de
înțepenitele obsesii ale amenințării celuilalt.
(J: Preluare de pe
Facebook)
(J: Atribuirea titlului
ne aparține)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu