marți, 5 martie 2019


* La 40+

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



La 40+


Robert Nicolae Turcescu


Noi, cei trecuti de 40 de ani, traim spinzurati intre doua lumi. Înca mai citim carti, dar stam si atirnati pe FB in cautarea dialogurilor pierdute. Ne pleca parintii spre Ceruri si prietenii in alte tari. Purtam chimire si ie, dar bintuim si marile mall-uri facind browsing prin magazine de fite. La rastimpuri tragem ingindurati fum din trabucuri in singuratatea mansardelor, dar inghetam iarna pe la usa de intrare in circiumi cu tigara in mina. Am fost de dreapta in anii '90, acum ne bintuie stafia progresismului. Vrem si nu vrem, am pleca si nu ne-am duce.

Ce mai e de facut aici? Citiva dintre noi au bani, dar n-au liniste, cei mai multi dintre noi n-au nici bani, nici liniste. Undeva, intre ce-am sperat ca va fi mijlocul vietii noastre si realitatea anilor din urma, s-a rupt filmul. Ne petrecem zilele in cercuri strimte de prieteni, in spatele usilor inchise, fara prea mare chef sa dam ochi cu lumea de afara. Oricum e o lume pe care n-o mai intelegem: el e ea, ea inca nu s-a hotarit ce vrea sa fie, iar plodul lor inca n-a atins maturitatea virstei la care sa-si afirme public genul si gena.

Ne leganam intre lumi ca niste copii tembeli pe care nu-i ia somnul, visam din ce in ce mai rar si ne potrivim alarma trezirii de zi cu zi cu gindul secret ca miine va fi mai bine. Si nu e. Dar stam asa, spinzurati deasupra hăului, testindu-ne a mia oara limitele si indemnindu-ne din priviri la actiune.

Inca n-avem curajul sa recunoastem ca am obosit. Dar daca ne oprim o clipa din tangaj se simte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu