* Crede și nu cerceta?
VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!
E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com
Crede și nu cerceta?
Polemica
asta cu încurcubeală și dezcurcubeală mă plictisește ca orice lucru fără rost.
Hai, mai bine, să discutăm despre altceva. Am o vecină care s-a internat în spital pentru a-și face o operație. Mi-a lăsat-o
în grijă pe cățelușa ei, Moni. De adus acasă la mine, nu pot pentru că o
mănâncă pisicile. Așa că n-am decât să cobor un etaj și să stau cu Moni o
vreme, acasă la ea, ca să nu se simtă singură și părăsită. Aseară, când ne-am
întors de la plimbare, am deschis televizorul (de obicei, nu mă uit la
televizor pentru că îmi menajez sistemul nervos, dar aseară am vrut să-i fac
lui Moni un pic de atmosferă). Am butonat o vreme, până când mi-au căzut ochii
pe Andrei Pleșu, aflat în studioul Trinitas TV. Pentru unii ca Andrei Pleșu mă
uit cu plăcere la televizor. Iar aseară mi-a ridicat spiritul până la porțile
Raiului. N-am avut cu ce și pe ce să notez, dar voi reproduce din memorie
ideile principale.
”Pentru mine, - mărturisește Pleșu - căutarea Lui Dumnezeu înseamnă căutarea Sensului. Fără Dumnezeu, sensul nostru nu există. (...) A nu-ți căuta sensul e o formă de nesimțire metafizică.” Mai departe, a amintit de cartea lui Leszek Kolakowski, ”Is God Happy?” (”Este Dumnezeu fericit?”), enunțând o idee pe care o împărtășesc în totalitate: ”Cu siguranță Dumnezeu nu poate fi fericit când știe câtă nefericire există în imperiul creațiunii Lui. De ce să ne plângem de nefericirea noastră, când Însuși Dumnezeu este atât de nefericit?”
Vorbind despre erorile în interpretarea Sfintei Scripturi, Andrei Pleșu a ales ca exemplu aserțiunea ”fericiți cei săraci cu duhul”: ”E una dintre cele mai greșit percepute idei din Scripturi. Nu e vorba de prostie. Să rămâi sărac cu duhul înseamnă să nu te lipești de averea ta.” Dacă m-aș fi aflat în studioul Trinitas, pentru asta l-aș fi îmbrățișat frenetic pe filosoful nostru. Prietenii care mă cunosc bine și mă citesc de mai multă vreme, știu că tema asta cu sărăcia duhului m-a preocupat multă vreme. Am ajuns la concluzia că e vorba (și) despre o scriere incorectă gramatical. ”Fericiți cei săraci cu duhul” este, de fapt ”Fericiți cei săraci, cu Duhul”. Când ești sărac și nu te preocupă grija vană a averii, începi să simți tot mai puternic Duhul Sfânt din tine. Pentru că spiritul omului asta cred că este: o picătură de Duh Sfânt. Pe care ești dator s-o păstrezi curată, până în momentul când o vei returna.
Și mai știu o interpretare flagrant greșită, de data asta din gândirea Sfântului Augustin. ”Iubește și fă ce vrei” îi determină pe unii să transforme lumea în bordel. Când, de fapt, adevărata iubire nu poate genera decât bine, frumos, adevăr și puritate.
Voi încheia și eu cu ce a încheiat Pleșu. Întrebat despre speranța care îl animă în aceste vremuri contorsionate și sângeroase, a răspuns: ”Speranța mea e în intervenția îngerilor.”
[Preluare de pe Facebook]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu