* Eu nu sunt jurist. Pentru mine lucrurile sunt simple.
VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!
E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com
Eu nu sunt
jurist. Pentru mine lucrurile sunt simple.
Iohannis putea declansa referendumul pe
justitie cu mult inainte de 26 mai. Putea sa evite decapitarea DNA si a
Ministerului Public, represiunea din 10 august, infiintarea sectiei SS, confiscarea
institutiei Avocatului Poporului, acapararea CCR de alde Stan si Deliorga si
toate mizeriile care s-au intamplat din 2016 incoace fiindca niste hoti au
ajuns in Parlament, hotarati sa-si scape pielea.
N-a facut-o. A lasat sa curga toate manevrele, sa fie golita functia prezidentiala
si a pasat strazii responsabilitatea statului de drept. In ciuda tuturor
semnalelor date de societatea civila si de cetateni, n-a riscat o suspendare. A
ales momentul referendumului doar cand a fost sigur ca nu se mai poate
intampla. Convenabil, omul numit de el la CCR era in concediu. Probabil n-ar fi
contat, oricum intrebarea era prost formluata iar unanimitatea CCR dovedeste
niste tehnicalitati la care nu ma pricep. Nu stiu nici de ce nu a fost corecta
intrebarea sau de ce nu a fost pusa de specialisti intr-o formulare care sa nu
lase loc interpretarilor. Si iata cum banuiala ca presedintele a folosit
institutia referendumului ca pe o casa de sondaje s-a adeverit.
Cetatenii si-au facut din nou datoria. Au
stat la cozi ore in sir, pe frig si ploaie, au votat in numar mare si au spus
cu subiect si predicat ca s-au saturat de hotie si coruptie. Dupa care vine CCR
si spune ca vointa exprimata fara dubiu prin vot direct a peste sase milioane
de oameni afecteaza <<în mod nepermis, exercitarea puterii publice în
favoarea/ beneficiul cetăţenilor.>> Fiindca puterea publica e, nu-i asa,
a politicienilor pentru care strada si vointa poporului nu a contat vreodata
cand vine vorba de privilegiile lor. E cireasa pe tortul unui stat care a esuat
in toate institutiile.
Asta e ceea ce am inteles eu, om fara
studii juridice, cu acces la internet. In Romania, timp de treizeci de ani,
dispretul fata de cetatean a fost ridicat la rang de politica de stat. Ceea ce
vad eu, insa, e ca dincolo de manevrele politice, de jocurile de culise si de
manariile in interpretarea legilor, aruncarea in derizoriu a vointei populare
este un fapt care nu va mai ramane fara consecinte.
[Preluare de pe Facebook]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu