* România – Fabrica de curve a Europei
VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!
E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com
România –
Fabrica de curve a Europei
Oana
Ursache
Cine a spus
că România nu exportă nimic? Sigur că exportă! Femei exportă! Cărora toată
Europa le spune ”curve”, așa cum li se spune și la ele acasă, și la școală, și
în media, și în muzică... România bate toate recordurile la prezența pe piețele
de prostituție din Europa. Videochatt-urile cu românce au explodat și generează
venituri considerabile. Iar am ajuns în clasamente.
Toate am
fost curve, la un moment dat în viață, așa ne-au făcut să ne simțim bărbați din
jurul nostru, sau femei. Poate chiar mama ta, văzându-te cu cine știe ce fustă
elastică prea scurtă, îți atrăgea atenția duios, să nu arăți ca o curvă! Mie mi
s-a spus că ciorapi negri fini poartă doar curvele. E drept că a spus „cocotă”,
nu ”curvă”.
Despre culoarea mov, am mai scris de câteva ori, movul care te eticheta ca fiind curvă, era de fapt culoarea feminismului. Culoarea preferată a Reginei Maria. Să ai o rochie mov și ciorapi fini negri, era o sentință!
Câte dintre noi nu au avut vreun profesor libidinos care ne căuta de lănțișoare pe după gulerul cămășii, sau vreunul care ne chema să vorbim despre notă, sau despre vreo carte pe care doar el o avea din tot universul, toate am trecut razant, fără să ne dăm seama, pe lângă abuz, pe care nu le-am identificat ca fiind abuzatoare! Un pic de gelozie înseamnă iubire, un hipercontrol, la fel, o privire languroasă înseamnă admirație, înseamnă că azi arăți mișto, apoi or fi fost privirile incomode, ca să nu spun direct scârboase, fluierăturile, mersul în paralel cu tine, blocatul tău pe alee, mâna pe cur, pe sâni, șeful slinos și aluziv, hai, fii și tu drăguță cu mine, că eu nu o să uit, ”fii drăguță cu mine” însemna să faci un pic de sexuleț cu el, că nu știi cât o să te ajute, cât, mai cu seamă, nu o să îți pună bețe în roate și nu o să îți facă viața un calvar.
Oricum ai privi realitatea femeii românce, tot la conceptul de curvă ajungem, pentru că înuși dicționarul ne lămurește că bărbatul e cel brav și dârz și femeia cea cochetă și ușurăticuță. În societatea noastră, NU înseamnă un fel de DA mai provocator, mai pe mister, mai pe o să mă împiedic ca să mă poți prinde, pe acceptare, dar nu din prima.
Dar despre asta am tot scris.
Astăzi voi scrie despre Femeile românce din Europa. Pentru că noi am avut norocul să nu trecem prin rețelele de proxenetism, care, să ne înțelegem, sunt peste tot la fel de sinistre. Nu am inventat noi nici cruzimea extremă, nici tehnicile de transforamre a unei femei într-o sursă de venit. Doar că rețelele noastre sunt foarte eficiente. Nu pentru că sunt ei mai deștepți, mai pregătiți: ci pentru că statul român este mai corupt și femeile mai puțin educate, sărace rău și prost educate. Aceste trei elemente asigură permanența femeilor din România pe piețele sexuale ale Europei. Rețineți: corupția, sărăcia și lipsa educației!
Despre rețelele de prostituție nici nu e nevoie să ne informeze mass media, pentru că în comunitățile mici și sărace, membrii acestor clanuri sunt arhicunoscuți. Este un devăr axiomatic, îl știe toată lumea. Toată lumea tace complice. Dacă însă i 15 ani, sau ești din alt sat, nici nu îți dai seama că ăla care te întreabă dacă nu ai ceas, sau un foc, sau intră în vorbă cu tine pe Facebook este doar vârful unui iceberg care te va transforma dintr-o elevă strălucită într-o curvă violată în grup, de câteva ori pe zi, ca să îți intre bine în cap că ești doar o bucată de carne, fără voință, fără puterea de a ieși din paradigma pe care ți-o pregătesc peștii: ești o curvă! O carne vie!
Imaginarul lingvistic românesc, suficient de sinistru să prezinte în lexic cuvântul ”curvă” ca fiind sinonim al cuvântului ”femeie”, a și inventat sintagma ”trafic de carne vie”, pe care într-atât o flutură mass media cea analfabetă, încât o folosiți cu toții fără să vă oprească oroarea enunțului.
Tot poporul nostru a preluat mândrețea de Meșterul Manole, imundă metaforă a zidirii unei femei, adică un fel de găină neagră, care se pune la baza temeliei, noi ne mândrim cu mocofanul mioritic și cu ucigașul creator, care fix o soțioară avea de zidit, nu mă luați iar cu ce avea mai scump, ar trebui să vedeți ochii europenilor când le povestești legenda noastră fundamentală,
despre un viol în grup nu vei vorbi cu nimeni, pentru că nimeni nu vrea să vorbească cu o curvă vinovată pentru că a fost violată, ceva ai făcut tu acolo, cine știe ce minifustă aveai pe cur, că umblați toate despuiate și cu țâțele pe afară, umblați toate ca o invitație să fiți trase în țeapă,
proxeneții-educatori știu că tu nu ai cui să spui, părinții sunt ei înșiși niște traumatizați, nu ați vorbit niciodată despre nimic, ei sunt primii călăi, le va fi rușine cu tine, sau cel puțin asta crezi tu, te vor învinovăți, mai bine o lași baltă, vreo prietenă nu poate să afle că va vui școala, instituții nu există nici atât, cum ar fi să mergi tu singură la poliție să facă ăia mișto de tine, și eventual să te violeze o tură și ei, sau cum ar fi să te asculte dirigintele, marele absent din educația ta, medicul de familie, sau vreun asistent social. Nici la preot nu o să mergi să îți îmbuibe capul cu niște prostii feudale de care te-ai săturat. Cum ar fi să ai cui să îi vorbești, să ai cui spune că ești pe fundul unui lac mâlos, din care nu știi cum să ieși. Ar fi fain să te fi născut într-o țară unde există telefoane pentru fete ca tine, te preiau imediat, în timp ce te ascultă cu blândețe, dosarele penale deja încep să se pregătească, tu vorbești și îți amintești detalii și deja violatorii sunt căutați. Tu însă te-ai născut în România și realitatea ta este foarte diferită.
Conspirația tăcerii te va duce spre al doilea viol, al doilea e mai simpu, băieții sunt aceiași, tocmai îți povestesc că nici nu e așa groaznic ceea ce ți se întâmplă, de când e lumea bărbații au avut nevoie de femei, așa e lumea asta construită, violatorii sunt empatici, nu te mai sperie ca prima dată, îți explică ce norocoasă ești că ei te vor apăra de alții, ai în ei un sprijin, și ei îți vor da o mână de ajutor când te va supăra careva pe la școală, sistemul de învățământ, societatea, nimeni nu ți-a vorbit niciodată despre asta, nimeni nu ți-a promis protecție, tu ești deja curva lor, dar nu îți dai seama, nu ai cum, ai doar 15 ani. Educația din școală nu înseamnă nimic, educația proxeneților e foarte eficientă, în 6 violuri în grup te-ai obișnuit cu ideea, cu rolul ăsta, ei îți vorbesc despre cât de bine o să trăiești în străinătate, vei fi prințesa prințeselor, băieții te vor venera și te vor proteja, vei fi plină de bani că proxeneții de păduchi.
pe tine nu te-a dus încă niciun băiat de mână, nu te-a sărutat, nu te-a iubit, tu învățai, mergeai la ore, doreai o viață pentru care aveai puterea să lupți, o meritai, doreai să devii profesoară,
dar nu devii profesoară, devii doar o curvă româncă tristă, pe o stradă dintr-un poligon industrial, din afara marelor orașe, unde profesoarele lumii vin în vacanță cu soții lor, iar soții lor scapă câteva momente de soțiile lor profesoare și devin clienții tăi, plătesc 20 de euro pe fugă, pe scaunul șoferului din mașina închiriată în aeroport.
20 cu 30 cu 20 cu 30 cu 20 cu 20 cu 20, zi de zi proxenetul numără banii corpului tău, din care tu rămâi cu prea puțini, drogurile sunt scumpe, trebuie să muncești mult ca să le obții, violul în grup și drogurile sunt metodele de îmblânzire, apoi îți cer bani pe chirie, tu nu știu cum sunt prețurile în Europa, tu nu ieși niciodată la cumpărături! Tu nu ieși niciodată din acvariul ăsta pe care ți l-au făcut ei, ești un hamster într-o rotiță, cumpărăturile le fac ei, tu nu cunoști oameni, ci doar clienți, nu ai intrat niciodată într-un magazin, nu știi cât costă țigările pe care le fumezi, sigur că te-ai apucat și de fumat, toate aceste cheltuieli peștii le adună și le înmulțesc cu o mie. Tu le vei fi tot timpul datoare.
Dar prostituția europeană nu se alimentează doar cu puștoaice. E riscant. Și clientul știe că e riscant, deși uneori e dispus să plătească de 10 ori mai mult pe o minoră, să îți facă și el un moft! În cea mai mare parte sunt femei racolate pe FB, sau prin îndrăgosteală, sau firme false de recrutare, care le trimit cu contracte. Barmaniță. Chelneriță, poate ai vrea să și dansezi în barurile astea... ei, atunci femeile se încruntă și îi bagă pe binevoitori fix acolo, și își iau tălpășița. Aia e o întrebare capcană, menită să le stabilească profilul, să vadă cât de rezistente vor fi, cât de naive sunt acum, cât de ușor le va fi peștilor să o trasnforme.
Nu, îți vei spune în prima noapte, atunci când, ajunsă în Spania la muncă, pentru că pe Facebook ți-a spus că o să fii chelneriță într-un bar de noapte, și doar îi spuseseși cât de important era pentru tine să câștigi repede niște bani, pentru că altfel banca îți lua casa, și pe ăla micu l-ai lăsat la o mătușă, pentru că mama ta este de mulți ani în Italia, ai fost și tu, dar nu ai rezistat de dorul celui mic, acum cel mic e mai mărișor, a făcut 9 ani, poate că o să reziste mai bine, o să îi trimiți bani mătușii, cu puțin noroc termini ratele la bancă în 3 ani și te poți întoarce liniștită,
nu poți vorbi despre prostituție în afara sărăciei, nu există prostituție fără disperarea de a supraviețui, dar atunci tu nu faci legătura între sărăcia ta, corupția statului român și lipsa ta de educație, tu nu prea ai portiță de scăpare, trebuie să încerci și tu, au mers mii de femei acolo la muncă și s-au întors doamne, au alt aer, nu mai sunt atât de abrutizate ca cele rămase în țară,
căutați singuri cifrele, eu nu sunt nici sociolog, nici statistician, dar asta nu mă împiedică să mă doară inima de fiecare dată când aud povești de genul acesta
noi suntem Fabrica de curve a Europei, rețelele noastre de pești iau femei și le transformă în curve, iau fete de pe stradă, liceence și le transformă în curve, toate femeile sunt curve, dar să arate bine, cât de cât
transformă femei cu copii în curve
femeile românce – aceste făpturi vulnerabile a mentalității, culturii, societății, dreptului rmânesc, marele ignorate, uitate, îngropate sub ipocrizia noastră fără fisură
curvele din Spania sunt triste, nu participă, nu stăpânesc arta erosului, ele sunt
curvele triste ale Europei,
sunt mamele pe care le așteaptă acasă niște prunci,
familiile acestor femei nu știu mai nimic despre ele de ani de zile,
familiilor le e frică să denunțe, să nu se afle în sat că fetele lor, mamele lor, surorile lor
sunt curve
le e frică și să nu vină peștele să le ia gâtul,
curvelor le e frică să denunțe, pentru că peștii le-au amenințat că le vor ucide pruncii
pruncii născuți de femei, crescuți de bunici și mătuși, află că mama lor este curvă
și nu mai înțeleg nimic din viața asta
cum și ce să înțelegi,
că o femeie a ajuns cu autobuzul în Spania, firmele de transport sunt, cele mai multe dintre ele, parte a acestui trafic, șoferii de autobuz (dați un search într-o doară, vedeți ce dosărele s-au mai închis așa, pe la Bistrița, oaeni cu frica lui Dumnezeu și ăia de acolo) stau cu cohii ațintiți asupra acestei femei care își face deja calculele pentru când o să revină în țară cu datoriile plătite, ea nu știe că cel cu care a vorbit 2 luni pe mess, vorbea cu încă alte 35 de femei, ca ea este una dintre multele, nu știe că peștele nu va mai răspunde la telefon încă de când va fi ea în Ungaria, că nu va ști sigur unde trebuie să coboare, dar, ca un făcut, șoferul îl cunoaște pe pește și știe că ea trebuie să coboare în autogara la Castellon, sau în Asturias, dar nu chiar în autogară, că el o poate lăsa mai aproape de casa ăluia, și o lasă undeva într-un peco și nu o sună nimeni, oricum nu are cartelă sau rooming, o lasă acolo câteva ore bine, uneori zile, ea va aștepta disperată, nu știe limba, nu are bani să se întoarcă, îi este rușine că la 30 de ani s-a lăsat prostită, va veni peștele într-un târziu,
și o va salva
am avut pană, m-o sunat văru-miu și o trebuit să plec, orice scuză e bună,
o urcă în mașină,
hai că ți-am făcut rost de un super apartament, mai este o tipă tot din Buzău acolo, o să lucrați amândouă la același bar,
în apartament îi vor lua buletinul și o vor viola, o vor droga, o vor bate oricum, și dacă este supusă și dacă nu, ea nu va mai fi ea niciodată, va fi încă o curvă care lucrează împreună cu alte 9 femei în același apartament, apartamentul este o fabrică de bani, din ce câștigă fetele trebuie să plătească patul, mâncarea, hainele, lumina, vor fi sărace și curve, mult mai sărace decât erau când au plecat de acasă, nici nu mai pot ține socoteala între o injecție și alta
dar ea acum nu știe nimic, nu știe absolut nimic despre pericolul care o pândește, nu știe că drumul ei în Spania este drumul simbolic dintre o persoană, un cetățean cu drepturi și o cârpă de șters libidoul unor domni, care trebuie să plătească ca să
ea nu știe că e plină Spania de femei ca ea, în țară nu se vorbește despre asta, țara tace complice și pentru că
poliția tace
biserica tace
televiziunea tace
școala tace
ziarele tac
melodiile și filmele tac
și cărțile tac
și pentru că despre asta nu se vorbește nicăieri
rețelele de trafic de femei, să nu le mai spunem trafic de persoane, pentru că doar cu femei se face trafic, cu femei depersonalizate, cu corpuri se face trafic, care nu mai au trecut, nu mai au nume, nu mai sunt Magdalena sau Mihaela, devin Fifi și Mimi, să poată pronunța ușor străinul care îi cumpără corpul pe mai nimic,
româncele sunt curvele cele mai ieftine de pe piață, 30 de euro ”completu”, 20 de euro ”francezu”
am citit niște studii care explică de ce curvele românce sunt triste și nu sunt pătimașe, ca braziliencele, nu sunt subtile, nu sunt inventive, clienții nu sunt foarte mulțumiți cu ele, dar măcar sunt frumoase și după ce o să le țină la produs câțiva ani, să își scoată băieții investiția în biletul de atubuz, ăla cu care a venit până aici, investiția în drogurile pe care le-au băgat în ea, în fine, toți banii pe care un corp de femeie tânără îi poate îndesa în buzunar,
ei bine, după aia o vinde altui proxenet, o româncă ajunge la maxim 4000 de euro, româncele nu sunt ca rusoaicele, alea sunt marfă exotică, orice spaniol ar vrea o curvă rusoaică în casă, numai să vadă toți cum vorbește ea spaniola cu accent rusesc, cum e ea misterioasă și erotică în sine, o curvă rusoaică e produs de lux, să o iei de nevastă ca să o salvezi din bordel (un altfel de biznis) te poate ajunge la mai bine de 10.000 de euro, dacă mai are și studii deja vorbim despre sume astronomice,
nici măcar nu i se spune una ”puta rusa”, cum i se spune unei românce ”puta rumana”
dar să le vedeți pe brazilence, visul oricărui bărbat care merge și plătește curve, noi nici măcar nu am avut nevoie de cuvânt pentru bărbatul care merge la curve, probabil că i-am spune ”jmecher”, ei bine, toți își doresc brazilence, cică le miroase pielea a Copacabana, cică pe sub piele nu au mușchi, cică au viori, pui mâna pe curul lor și îți tremură adeneul din măduva spinării de emoție, cică e ca și cum ai călări un cal de aur,
curvele românce sunt muncite, sunt sărace, ele nu au dansat niciodată, poate la nunta lor să fi dansat vreun bețiv la horă, dar acelea sunt timpuri care au încetat să mai existe, româncele nu au ritmuri de salsa pe sub piele, ele aveau ieri ochiul vânăt, azi și-a acoperit pielea de pe față cu un strat gros de fond de ten, parcă nu se mai cunoaște așa de tare, bărbaților nu trebuie să le fie milă de femeile pe care le folosesc, trebuie să fie o relație impersonală, eu plătesc, tu stai, româncele fac ce li se spune, fac TOT ce li se spune, nu se revoltă, în cultura noastră nu se revoltă nimeni, cum ar fi să se revolte tocmai femeia asta de la Buzău
proxeneții zidesc de cel puțin 20 de ani Ane în zidurile Europei, zidesc femei păcălite, fete răpite, nu v-ați întrebat niciodată de ce nu dispar băieții, nu?, doar Anele se zidesc, ele sunt folosite, apoi dispar, sunt incomode, îmbătrânesc, generează doar cheltuieli, nu le-a cumpărat nimeni ca să se căsătorească cu ele, ele dispar de nici nu le mai știe nimeni, Fifi?, Fifi și mai cum?, nu știe nimeni numele lor adevărat, Fifi dispare cu tot cu corpul ei pe care atâtea armate de bărbați mizerabili au ejaculat, uneori 20 de bărbați pe zi, un singur corp, Fifi nu mai e, dar autobuzele aduc zilnic zeci de Fifi către peninsulă
Românca e ieftină, 30 ”completu”, 20 ”francezu”, e la îndemână, e docilă, a uitat de copilul de acasă, a uitat de mătușă, le-o fi trimis bani de câteva ori, tot prin șoferii aceia blestemați, banii de cele mai multe ori nu ajung niciodată, femeile acestea au nevoie de cure susținute de dezintoxicare, de asistență psihologică, au nevoie de ajutor
AJUTOR!!!
strigă corpul lor în brațele fiecărui bărbat care plătește pentru ele, dar bărbații ăia au venit la ele cu altă treabă, ei au plătit ca să ejaculeze, nu să salveze,
dar unii chiar salvează, chiar ajută, femeile acelea se recuperează și apoi vorbesc,
mărturiile lor sunt mărturii din infern
atât cât își mai amintesc și ele din ororile pe care le-au trăit în fiecare zi
banii justifică tot, banii sunt un produs al corpului, nu-i așa că nu v-ați gândit niciodată?
banii corpului femeii sunt ai peștelui, ai rețelei,
banii câștigați de curva tristă lipsită de imaginație erotică, ajung în buzunare largi prin Parlament
diaspora trimite bani acasă la noi
peștii trimit bani acasă la ei, banii peștilor ajung sus, sus de tot, ajung în ministere și prefecturi, banii peștilor toarnă miere în urechile politicienilor care nu văd, nu aud și nu știu
Femeile din rețelele de prostituție au îmbogățit mulți bărbați în toată lumea și din toate timpurile. Femeile sunt ieftine și cineva le poate deține. Dacă facem abstracție de istituția sclavagismului, despre câte femei se poate spune în istorie că au ”deținut” bărbați? Despre câți bărbați din istorie se poate spune că NU au deținut femei. Iar dacă nu putem face abstracție de sclavagism, să o spunem pe șleau: pentru bărbați sclavagismul a fost un accident istoric, pentru femei o stare de spirit. De la sclavagismul religios, ideologic, social, s-a ajuns la un adevărat sclavagism antropologic.
De ce încă suntem într-o formă sau alta de sclavagism? Pentru că educația a fost inventată și făcută de bărbați, în ciuda paradoxalei situații în care femeia este cea care îi educă și pe băieți și pe fete. Dar mamele sunt ele însele produsul cultural al unei societăți, ele au avut o altă mamă care a învățat-o faza cu capul plecat, sabia nu-l taie, a avut niște manuale, cântece și poezele, a avut cel mai probabil un preot prin preajmă, care i-a explicat că el e capul și ea e gâtul. Metaforă de rahat pentru o mentalitate de rahat. Aceste mame perpetuează de 4000 de ani încoace statutul de inferioritate al produsului feminin în raport cu cel masculin: forță, politică, finanțe versus natură, instabilitate, fragilitate.
dacă scriu despre violențele de tot felul la care sunt supuse femeile, nu înseamnă că m-o bătut bărbații. Dacă scriu despre zecile feluri de violuri la care sunt supuse femeile, nu înseamnă că am fost violată. După cum nici Shakespeare nu a fost niciodată prințul din Danemarca, sau Romeo, sau orb ca Regele Lear.
pentru că sunt violuri cu vorba, violuri cu privirea, cu mintea, un bărbat, privindu-te, te poate viola în mii de feluri într-o singură zi, te poate viola cum vrea el, de câte ori vrea el, fiindu-ți coleg de birou, vecin, tipul de la peco. Nu! Pe mine nu m-a violat nimeni, nu m-a bătut nimeni. Dar sunt femeie și sunt alături de FEMEILE românce din Europa. Curve sunt toți clienții care nu sunt capabili să interacționeze cu o femeie ne-sclavă, cu o femeie liberă. Curvă este fiecare bărbat, însurat sau nu, care înainte de a ajunge acasă trece prin poligon: acolo, la ieftineală, la botul calului, la 20, 30 de euro! Ei sunt curvele Europei. Toate aceste armate de bărbați ieftini și frustrați și lipsiți de umanitate, mutilați de sexualități pe care nu le înțeleg.
Curve sunt toți proxeneții, toate gunoaiele corupte din ssitemul aparatului de stat, din politică, din poliție. Toți sunt CURVE!
Scriu pentru că mă doare sufletul de fiecare dată când merg cu femeile din asociația mea și cu Crucea Roșie, să le ducem pături iarna, când stau în frig. Pentru că am făcut voluntariat în închisori și i-am văzut pe pești. Pentru că văd graffiti pe care scrie ”putas rumanas”, pentru că am o prietenă care a scăpat din infern.
Am cunoscut în Granada femei care sunt nevoite să se prostitueze. Este o lume pe care nu vă doriți să o cunoașteți. Nici clientela acestor femei nu le cunosc poveștile. Nici nu e nevoie, ei au nevoie de un obiect pentru care plătesc. Își fac treaba și pleacă, nu au curiozități, nu au nevoi.
Am fost în închisorile în care stau proxeneții, cu toții nevinovați, dacă este să îi asculți. I-am privit, am stat de vorbă cu ei, i-am ascultat. Nu se vede în privirile lor gradul de bestialitate la care au ajuns. Ce o fi întipărit pe retina lor, numai ei știu, și 20 de ani să aibă timp să își amintească.
Am vorbit cu femeile acestea. Nu e nimic de făcut, nu cred că le mai poate salva cineva
Suntem o nație traficată, ne-au transformat în marfă, ne violează în grup o mână de proxeneți. Nu mai credem că ne putem ridica. Nu mai credem că putem merge înainte. Nu mai credem că putem repara ceva, că ne putem salva viețile. Dar măcar să oprim robineții. Să anihilăm viitoarele sechestrări. Să îi găsim pe cei care racolează fete și femei. Să informăm obligatoriu fetele în licee și femeile la radio, la televizor. Nu de ore de releigie au nevoie copilele noastre! Ci de fotografii cu proxeneți! Și băieții și fetele au nevoie de educație sexuală, de educație emoțională.
Dacă reproșez ceva acestor 30 de ani este implicarea bisericii în educația acestui popor. Rezultatul a fost că ne-au aruncat înapoi în feudalismul de unde abia ne scoseseră regalitatea. Dăscălimea și popimea în sutană a adâncit abisal dezechilibrul dintre femei și bărbați.
Să nu aud că iar îmi spuneți că generalizez, că mi se întunecă logica. Am prieteni preoți, pe care îi ador, pe mulți dintre cei minunați, probabil că nu îi cunosc. Dar nu vă amăgiți, ei sunt excepția. Și de dragul excepției nu ne perimitem luxul să nu generalizăm. Excepțiile tulbură regula. Ei înșiși sunt paria între toți ceilalți! La fel și cu polițiștii, și celelalte bresle pe car enu le mai numesc.
La primul curs de feminism pe care l-am făcut în Spania, mi s-a povestit o pildă pe care o consider fundamentală:
Dacă iei un pui de elefant și îi legi un picior în lanț, încă de la naștere, el va încerca să se elibereze, dar mic fiind, nu va reuși să se elibereze. Pruncia și-o va petrece cu această limitare, care îi va transmite greșit informația că nu mai este nimic de făcut, că lanțul nu va putea fi niciodată rupt, că va fi prizonier pe veci. Dar puiul de elefant va crește și va ajunge să cântărească 3 tone sau 900 de tone, irelevant, oricum, o greutate care să poată spulberă în orice moment lanțul acela și toate lanțurile lumii. Dar elefantul devenit adult nu va mai încerca să lupte contra limitei, nu va mai încerca să se elibereze, va trăit toată viața așa cum a fost învățat în copilărie.
Doar dacă se sperie, doar dacă este în mare pericol, elefantul va descoperi surprins cât de puternic este de fapt, cât de ușor i-ar fi fost să se elibereze înainte, cât de ușoară i-ar fi fost viața, dacă ar fi avut curajul să contrazică lumea în care s-a născut, ar fi fost liber și puternic.
Femeile sunt ca elefanții încătușați: nici nu știu câtă putere au! Nici nu știu cât de libere pot fi!
Libere să aibă copii cu cine doresc, în afara unei căsătorii liber și ipocrit consfințite. Libere să plece dintr-o iubire care se transformă încetul cu încetul, atenție! Întotdeauna încetul cu încetul, în sclavie și abuz pentru femeie. Libere să muncească, să întrețină o casă.
Despre culoarea mov, am mai scris de câteva ori, movul care te eticheta ca fiind curvă, era de fapt culoarea feminismului. Culoarea preferată a Reginei Maria. Să ai o rochie mov și ciorapi fini negri, era o sentință!
Câte dintre noi nu au avut vreun profesor libidinos care ne căuta de lănțișoare pe după gulerul cămășii, sau vreunul care ne chema să vorbim despre notă, sau despre vreo carte pe care doar el o avea din tot universul, toate am trecut razant, fără să ne dăm seama, pe lângă abuz, pe care nu le-am identificat ca fiind abuzatoare! Un pic de gelozie înseamnă iubire, un hipercontrol, la fel, o privire languroasă înseamnă admirație, înseamnă că azi arăți mișto, apoi or fi fost privirile incomode, ca să nu spun direct scârboase, fluierăturile, mersul în paralel cu tine, blocatul tău pe alee, mâna pe cur, pe sâni, șeful slinos și aluziv, hai, fii și tu drăguță cu mine, că eu nu o să uit, ”fii drăguță cu mine” însemna să faci un pic de sexuleț cu el, că nu știi cât o să te ajute, cât, mai cu seamă, nu o să îți pună bețe în roate și nu o să îți facă viața un calvar.
Oricum ai privi realitatea femeii românce, tot la conceptul de curvă ajungem, pentru că înuși dicționarul ne lămurește că bărbatul e cel brav și dârz și femeia cea cochetă și ușurăticuță. În societatea noastră, NU înseamnă un fel de DA mai provocator, mai pe mister, mai pe o să mă împiedic ca să mă poți prinde, pe acceptare, dar nu din prima.
Dar despre asta am tot scris.
Astăzi voi scrie despre Femeile românce din Europa. Pentru că noi am avut norocul să nu trecem prin rețelele de proxenetism, care, să ne înțelegem, sunt peste tot la fel de sinistre. Nu am inventat noi nici cruzimea extremă, nici tehnicile de transforamre a unei femei într-o sursă de venit. Doar că rețelele noastre sunt foarte eficiente. Nu pentru că sunt ei mai deștepți, mai pregătiți: ci pentru că statul român este mai corupt și femeile mai puțin educate, sărace rău și prost educate. Aceste trei elemente asigură permanența femeilor din România pe piețele sexuale ale Europei. Rețineți: corupția, sărăcia și lipsa educației!
Despre rețelele de prostituție nici nu e nevoie să ne informeze mass media, pentru că în comunitățile mici și sărace, membrii acestor clanuri sunt arhicunoscuți. Este un devăr axiomatic, îl știe toată lumea. Toată lumea tace complice. Dacă însă i 15 ani, sau ești din alt sat, nici nu îți dai seama că ăla care te întreabă dacă nu ai ceas, sau un foc, sau intră în vorbă cu tine pe Facebook este doar vârful unui iceberg care te va transforma dintr-o elevă strălucită într-o curvă violată în grup, de câteva ori pe zi, ca să îți intre bine în cap că ești doar o bucată de carne, fără voință, fără puterea de a ieși din paradigma pe care ți-o pregătesc peștii: ești o curvă! O carne vie!
Imaginarul lingvistic românesc, suficient de sinistru să prezinte în lexic cuvântul ”curvă” ca fiind sinonim al cuvântului ”femeie”, a și inventat sintagma ”trafic de carne vie”, pe care într-atât o flutură mass media cea analfabetă, încât o folosiți cu toții fără să vă oprească oroarea enunțului.
Tot poporul nostru a preluat mândrețea de Meșterul Manole, imundă metaforă a zidirii unei femei, adică un fel de găină neagră, care se pune la baza temeliei, noi ne mândrim cu mocofanul mioritic și cu ucigașul creator, care fix o soțioară avea de zidit, nu mă luați iar cu ce avea mai scump, ar trebui să vedeți ochii europenilor când le povestești legenda noastră fundamentală,
despre un viol în grup nu vei vorbi cu nimeni, pentru că nimeni nu vrea să vorbească cu o curvă vinovată pentru că a fost violată, ceva ai făcut tu acolo, cine știe ce minifustă aveai pe cur, că umblați toate despuiate și cu țâțele pe afară, umblați toate ca o invitație să fiți trase în țeapă,
proxeneții-educatori știu că tu nu ai cui să spui, părinții sunt ei înșiși niște traumatizați, nu ați vorbit niciodată despre nimic, ei sunt primii călăi, le va fi rușine cu tine, sau cel puțin asta crezi tu, te vor învinovăți, mai bine o lași baltă, vreo prietenă nu poate să afle că va vui școala, instituții nu există nici atât, cum ar fi să mergi tu singură la poliție să facă ăia mișto de tine, și eventual să te violeze o tură și ei, sau cum ar fi să te asculte dirigintele, marele absent din educația ta, medicul de familie, sau vreun asistent social. Nici la preot nu o să mergi să îți îmbuibe capul cu niște prostii feudale de care te-ai săturat. Cum ar fi să ai cui să îi vorbești, să ai cui spune că ești pe fundul unui lac mâlos, din care nu știi cum să ieși. Ar fi fain să te fi născut într-o țară unde există telefoane pentru fete ca tine, te preiau imediat, în timp ce te ascultă cu blândețe, dosarele penale deja încep să se pregătească, tu vorbești și îți amintești detalii și deja violatorii sunt căutați. Tu însă te-ai născut în România și realitatea ta este foarte diferită.
Conspirația tăcerii te va duce spre al doilea viol, al doilea e mai simpu, băieții sunt aceiași, tocmai îți povestesc că nici nu e așa groaznic ceea ce ți se întâmplă, de când e lumea bărbații au avut nevoie de femei, așa e lumea asta construită, violatorii sunt empatici, nu te mai sperie ca prima dată, îți explică ce norocoasă ești că ei te vor apăra de alții, ai în ei un sprijin, și ei îți vor da o mână de ajutor când te va supăra careva pe la școală, sistemul de învățământ, societatea, nimeni nu ți-a vorbit niciodată despre asta, nimeni nu ți-a promis protecție, tu ești deja curva lor, dar nu îți dai seama, nu ai cum, ai doar 15 ani. Educația din școală nu înseamnă nimic, educația proxeneților e foarte eficientă, în 6 violuri în grup te-ai obișnuit cu ideea, cu rolul ăsta, ei îți vorbesc despre cât de bine o să trăiești în străinătate, vei fi prințesa prințeselor, băieții te vor venera și te vor proteja, vei fi plină de bani că proxeneții de păduchi.
pe tine nu te-a dus încă niciun băiat de mână, nu te-a sărutat, nu te-a iubit, tu învățai, mergeai la ore, doreai o viață pentru care aveai puterea să lupți, o meritai, doreai să devii profesoară,
dar nu devii profesoară, devii doar o curvă româncă tristă, pe o stradă dintr-un poligon industrial, din afara marelor orașe, unde profesoarele lumii vin în vacanță cu soții lor, iar soții lor scapă câteva momente de soțiile lor profesoare și devin clienții tăi, plătesc 20 de euro pe fugă, pe scaunul șoferului din mașina închiriată în aeroport.
20 cu 30 cu 20 cu 30 cu 20 cu 20 cu 20, zi de zi proxenetul numără banii corpului tău, din care tu rămâi cu prea puțini, drogurile sunt scumpe, trebuie să muncești mult ca să le obții, violul în grup și drogurile sunt metodele de îmblânzire, apoi îți cer bani pe chirie, tu nu știu cum sunt prețurile în Europa, tu nu ieși niciodată la cumpărături! Tu nu ieși niciodată din acvariul ăsta pe care ți l-au făcut ei, ești un hamster într-o rotiță, cumpărăturile le fac ei, tu nu cunoști oameni, ci doar clienți, nu ai intrat niciodată într-un magazin, nu știi cât costă țigările pe care le fumezi, sigur că te-ai apucat și de fumat, toate aceste cheltuieli peștii le adună și le înmulțesc cu o mie. Tu le vei fi tot timpul datoare.
Dar prostituția europeană nu se alimentează doar cu puștoaice. E riscant. Și clientul știe că e riscant, deși uneori e dispus să plătească de 10 ori mai mult pe o minoră, să îți facă și el un moft! În cea mai mare parte sunt femei racolate pe FB, sau prin îndrăgosteală, sau firme false de recrutare, care le trimit cu contracte. Barmaniță. Chelneriță, poate ai vrea să și dansezi în barurile astea... ei, atunci femeile se încruntă și îi bagă pe binevoitori fix acolo, și își iau tălpășița. Aia e o întrebare capcană, menită să le stabilească profilul, să vadă cât de rezistente vor fi, cât de naive sunt acum, cât de ușor le va fi peștilor să o trasnforme.
Nu, îți vei spune în prima noapte, atunci când, ajunsă în Spania la muncă, pentru că pe Facebook ți-a spus că o să fii chelneriță într-un bar de noapte, și doar îi spuseseși cât de important era pentru tine să câștigi repede niște bani, pentru că altfel banca îți lua casa, și pe ăla micu l-ai lăsat la o mătușă, pentru că mama ta este de mulți ani în Italia, ai fost și tu, dar nu ai rezistat de dorul celui mic, acum cel mic e mai mărișor, a făcut 9 ani, poate că o să reziste mai bine, o să îi trimiți bani mătușii, cu puțin noroc termini ratele la bancă în 3 ani și te poți întoarce liniștită,
nu poți vorbi despre prostituție în afara sărăciei, nu există prostituție fără disperarea de a supraviețui, dar atunci tu nu faci legătura între sărăcia ta, corupția statului român și lipsa ta de educație, tu nu prea ai portiță de scăpare, trebuie să încerci și tu, au mers mii de femei acolo la muncă și s-au întors doamne, au alt aer, nu mai sunt atât de abrutizate ca cele rămase în țară,
căutați singuri cifrele, eu nu sunt nici sociolog, nici statistician, dar asta nu mă împiedică să mă doară inima de fiecare dată când aud povești de genul acesta
noi suntem Fabrica de curve a Europei, rețelele noastre de pești iau femei și le transformă în curve, iau fete de pe stradă, liceence și le transformă în curve, toate femeile sunt curve, dar să arate bine, cât de cât
transformă femei cu copii în curve
femeile românce – aceste făpturi vulnerabile a mentalității, culturii, societății, dreptului rmânesc, marele ignorate, uitate, îngropate sub ipocrizia noastră fără fisură
curvele din Spania sunt triste, nu participă, nu stăpânesc arta erosului, ele sunt
curvele triste ale Europei,
sunt mamele pe care le așteaptă acasă niște prunci,
familiile acestor femei nu știu mai nimic despre ele de ani de zile,
familiilor le e frică să denunțe, să nu se afle în sat că fetele lor, mamele lor, surorile lor
sunt curve
le e frică și să nu vină peștele să le ia gâtul,
curvelor le e frică să denunțe, pentru că peștii le-au amenințat că le vor ucide pruncii
pruncii născuți de femei, crescuți de bunici și mătuși, află că mama lor este curvă
și nu mai înțeleg nimic din viața asta
cum și ce să înțelegi,
că o femeie a ajuns cu autobuzul în Spania, firmele de transport sunt, cele mai multe dintre ele, parte a acestui trafic, șoferii de autobuz (dați un search într-o doară, vedeți ce dosărele s-au mai închis așa, pe la Bistrița, oaeni cu frica lui Dumnezeu și ăia de acolo) stau cu cohii ațintiți asupra acestei femei care își face deja calculele pentru când o să revină în țară cu datoriile plătite, ea nu știe că cel cu care a vorbit 2 luni pe mess, vorbea cu încă alte 35 de femei, ca ea este una dintre multele, nu știe că peștele nu va mai răspunde la telefon încă de când va fi ea în Ungaria, că nu va ști sigur unde trebuie să coboare, dar, ca un făcut, șoferul îl cunoaște pe pește și știe că ea trebuie să coboare în autogara la Castellon, sau în Asturias, dar nu chiar în autogară, că el o poate lăsa mai aproape de casa ăluia, și o lasă undeva într-un peco și nu o sună nimeni, oricum nu are cartelă sau rooming, o lasă acolo câteva ore bine, uneori zile, ea va aștepta disperată, nu știe limba, nu are bani să se întoarcă, îi este rușine că la 30 de ani s-a lăsat prostită, va veni peștele într-un târziu,
și o va salva
am avut pană, m-o sunat văru-miu și o trebuit să plec, orice scuză e bună,
o urcă în mașină,
hai că ți-am făcut rost de un super apartament, mai este o tipă tot din Buzău acolo, o să lucrați amândouă la același bar,
în apartament îi vor lua buletinul și o vor viola, o vor droga, o vor bate oricum, și dacă este supusă și dacă nu, ea nu va mai fi ea niciodată, va fi încă o curvă care lucrează împreună cu alte 9 femei în același apartament, apartamentul este o fabrică de bani, din ce câștigă fetele trebuie să plătească patul, mâncarea, hainele, lumina, vor fi sărace și curve, mult mai sărace decât erau când au plecat de acasă, nici nu mai pot ține socoteala între o injecție și alta
dar ea acum nu știe nimic, nu știe absolut nimic despre pericolul care o pândește, nu știe că drumul ei în Spania este drumul simbolic dintre o persoană, un cetățean cu drepturi și o cârpă de șters libidoul unor domni, care trebuie să plătească ca să
ea nu știe că e plină Spania de femei ca ea, în țară nu se vorbește despre asta, țara tace complice și pentru că
poliția tace
biserica tace
televiziunea tace
școala tace
ziarele tac
melodiile și filmele tac
și cărțile tac
și pentru că despre asta nu se vorbește nicăieri
rețelele de trafic de femei, să nu le mai spunem trafic de persoane, pentru că doar cu femei se face trafic, cu femei depersonalizate, cu corpuri se face trafic, care nu mai au trecut, nu mai au nume, nu mai sunt Magdalena sau Mihaela, devin Fifi și Mimi, să poată pronunța ușor străinul care îi cumpără corpul pe mai nimic,
româncele sunt curvele cele mai ieftine de pe piață, 30 de euro ”completu”, 20 de euro ”francezu”
am citit niște studii care explică de ce curvele românce sunt triste și nu sunt pătimașe, ca braziliencele, nu sunt subtile, nu sunt inventive, clienții nu sunt foarte mulțumiți cu ele, dar măcar sunt frumoase și după ce o să le țină la produs câțiva ani, să își scoată băieții investiția în biletul de atubuz, ăla cu care a venit până aici, investiția în drogurile pe care le-au băgat în ea, în fine, toți banii pe care un corp de femeie tânără îi poate îndesa în buzunar,
ei bine, după aia o vinde altui proxenet, o româncă ajunge la maxim 4000 de euro, româncele nu sunt ca rusoaicele, alea sunt marfă exotică, orice spaniol ar vrea o curvă rusoaică în casă, numai să vadă toți cum vorbește ea spaniola cu accent rusesc, cum e ea misterioasă și erotică în sine, o curvă rusoaică e produs de lux, să o iei de nevastă ca să o salvezi din bordel (un altfel de biznis) te poate ajunge la mai bine de 10.000 de euro, dacă mai are și studii deja vorbim despre sume astronomice,
nici măcar nu i se spune una ”puta rusa”, cum i se spune unei românce ”puta rumana”
dar să le vedeți pe brazilence, visul oricărui bărbat care merge și plătește curve, noi nici măcar nu am avut nevoie de cuvânt pentru bărbatul care merge la curve, probabil că i-am spune ”jmecher”, ei bine, toți își doresc brazilence, cică le miroase pielea a Copacabana, cică pe sub piele nu au mușchi, cică au viori, pui mâna pe curul lor și îți tremură adeneul din măduva spinării de emoție, cică e ca și cum ai călări un cal de aur,
curvele românce sunt muncite, sunt sărace, ele nu au dansat niciodată, poate la nunta lor să fi dansat vreun bețiv la horă, dar acelea sunt timpuri care au încetat să mai existe, româncele nu au ritmuri de salsa pe sub piele, ele aveau ieri ochiul vânăt, azi și-a acoperit pielea de pe față cu un strat gros de fond de ten, parcă nu se mai cunoaște așa de tare, bărbaților nu trebuie să le fie milă de femeile pe care le folosesc, trebuie să fie o relație impersonală, eu plătesc, tu stai, româncele fac ce li se spune, fac TOT ce li se spune, nu se revoltă, în cultura noastră nu se revoltă nimeni, cum ar fi să se revolte tocmai femeia asta de la Buzău
proxeneții zidesc de cel puțin 20 de ani Ane în zidurile Europei, zidesc femei păcălite, fete răpite, nu v-ați întrebat niciodată de ce nu dispar băieții, nu?, doar Anele se zidesc, ele sunt folosite, apoi dispar, sunt incomode, îmbătrânesc, generează doar cheltuieli, nu le-a cumpărat nimeni ca să se căsătorească cu ele, ele dispar de nici nu le mai știe nimeni, Fifi?, Fifi și mai cum?, nu știe nimeni numele lor adevărat, Fifi dispare cu tot cu corpul ei pe care atâtea armate de bărbați mizerabili au ejaculat, uneori 20 de bărbați pe zi, un singur corp, Fifi nu mai e, dar autobuzele aduc zilnic zeci de Fifi către peninsulă
Românca e ieftină, 30 ”completu”, 20 ”francezu”, e la îndemână, e docilă, a uitat de copilul de acasă, a uitat de mătușă, le-o fi trimis bani de câteva ori, tot prin șoferii aceia blestemați, banii de cele mai multe ori nu ajung niciodată, femeile acestea au nevoie de cure susținute de dezintoxicare, de asistență psihologică, au nevoie de ajutor
AJUTOR!!!
strigă corpul lor în brațele fiecărui bărbat care plătește pentru ele, dar bărbații ăia au venit la ele cu altă treabă, ei au plătit ca să ejaculeze, nu să salveze,
dar unii chiar salvează, chiar ajută, femeile acelea se recuperează și apoi vorbesc,
mărturiile lor sunt mărturii din infern
atât cât își mai amintesc și ele din ororile pe care le-au trăit în fiecare zi
banii justifică tot, banii sunt un produs al corpului, nu-i așa că nu v-ați gândit niciodată?
banii corpului femeii sunt ai peștelui, ai rețelei,
banii câștigați de curva tristă lipsită de imaginație erotică, ajung în buzunare largi prin Parlament
diaspora trimite bani acasă la noi
peștii trimit bani acasă la ei, banii peștilor ajung sus, sus de tot, ajung în ministere și prefecturi, banii peștilor toarnă miere în urechile politicienilor care nu văd, nu aud și nu știu
Femeile din rețelele de prostituție au îmbogățit mulți bărbați în toată lumea și din toate timpurile. Femeile sunt ieftine și cineva le poate deține. Dacă facem abstracție de istituția sclavagismului, despre câte femei se poate spune în istorie că au ”deținut” bărbați? Despre câți bărbați din istorie se poate spune că NU au deținut femei. Iar dacă nu putem face abstracție de sclavagism, să o spunem pe șleau: pentru bărbați sclavagismul a fost un accident istoric, pentru femei o stare de spirit. De la sclavagismul religios, ideologic, social, s-a ajuns la un adevărat sclavagism antropologic.
De ce încă suntem într-o formă sau alta de sclavagism? Pentru că educația a fost inventată și făcută de bărbați, în ciuda paradoxalei situații în care femeia este cea care îi educă și pe băieți și pe fete. Dar mamele sunt ele însele produsul cultural al unei societăți, ele au avut o altă mamă care a învățat-o faza cu capul plecat, sabia nu-l taie, a avut niște manuale, cântece și poezele, a avut cel mai probabil un preot prin preajmă, care i-a explicat că el e capul și ea e gâtul. Metaforă de rahat pentru o mentalitate de rahat. Aceste mame perpetuează de 4000 de ani încoace statutul de inferioritate al produsului feminin în raport cu cel masculin: forță, politică, finanțe versus natură, instabilitate, fragilitate.
dacă scriu despre violențele de tot felul la care sunt supuse femeile, nu înseamnă că m-o bătut bărbații. Dacă scriu despre zecile feluri de violuri la care sunt supuse femeile, nu înseamnă că am fost violată. După cum nici Shakespeare nu a fost niciodată prințul din Danemarca, sau Romeo, sau orb ca Regele Lear.
pentru că sunt violuri cu vorba, violuri cu privirea, cu mintea, un bărbat, privindu-te, te poate viola în mii de feluri într-o singură zi, te poate viola cum vrea el, de câte ori vrea el, fiindu-ți coleg de birou, vecin, tipul de la peco. Nu! Pe mine nu m-a violat nimeni, nu m-a bătut nimeni. Dar sunt femeie și sunt alături de FEMEILE românce din Europa. Curve sunt toți clienții care nu sunt capabili să interacționeze cu o femeie ne-sclavă, cu o femeie liberă. Curvă este fiecare bărbat, însurat sau nu, care înainte de a ajunge acasă trece prin poligon: acolo, la ieftineală, la botul calului, la 20, 30 de euro! Ei sunt curvele Europei. Toate aceste armate de bărbați ieftini și frustrați și lipsiți de umanitate, mutilați de sexualități pe care nu le înțeleg.
Curve sunt toți proxeneții, toate gunoaiele corupte din ssitemul aparatului de stat, din politică, din poliție. Toți sunt CURVE!
Scriu pentru că mă doare sufletul de fiecare dată când merg cu femeile din asociația mea și cu Crucea Roșie, să le ducem pături iarna, când stau în frig. Pentru că am făcut voluntariat în închisori și i-am văzut pe pești. Pentru că văd graffiti pe care scrie ”putas rumanas”, pentru că am o prietenă care a scăpat din infern.
Am cunoscut în Granada femei care sunt nevoite să se prostitueze. Este o lume pe care nu vă doriți să o cunoașteți. Nici clientela acestor femei nu le cunosc poveștile. Nici nu e nevoie, ei au nevoie de un obiect pentru care plătesc. Își fac treaba și pleacă, nu au curiozități, nu au nevoi.
Am fost în închisorile în care stau proxeneții, cu toții nevinovați, dacă este să îi asculți. I-am privit, am stat de vorbă cu ei, i-am ascultat. Nu se vede în privirile lor gradul de bestialitate la care au ajuns. Ce o fi întipărit pe retina lor, numai ei știu, și 20 de ani să aibă timp să își amintească.
Am vorbit cu femeile acestea. Nu e nimic de făcut, nu cred că le mai poate salva cineva
Suntem o nație traficată, ne-au transformat în marfă, ne violează în grup o mână de proxeneți. Nu mai credem că ne putem ridica. Nu mai credem că putem merge înainte. Nu mai credem că putem repara ceva, că ne putem salva viețile. Dar măcar să oprim robineții. Să anihilăm viitoarele sechestrări. Să îi găsim pe cei care racolează fete și femei. Să informăm obligatoriu fetele în licee și femeile la radio, la televizor. Nu de ore de releigie au nevoie copilele noastre! Ci de fotografii cu proxeneți! Și băieții și fetele au nevoie de educație sexuală, de educație emoțională.
Dacă reproșez ceva acestor 30 de ani este implicarea bisericii în educația acestui popor. Rezultatul a fost că ne-au aruncat înapoi în feudalismul de unde abia ne scoseseră regalitatea. Dăscălimea și popimea în sutană a adâncit abisal dezechilibrul dintre femei și bărbați.
Să nu aud că iar îmi spuneți că generalizez, că mi se întunecă logica. Am prieteni preoți, pe care îi ador, pe mulți dintre cei minunați, probabil că nu îi cunosc. Dar nu vă amăgiți, ei sunt excepția. Și de dragul excepției nu ne perimitem luxul să nu generalizăm. Excepțiile tulbură regula. Ei înșiși sunt paria între toți ceilalți! La fel și cu polițiștii, și celelalte bresle pe car enu le mai numesc.
La primul curs de feminism pe care l-am făcut în Spania, mi s-a povestit o pildă pe care o consider fundamentală:
Dacă iei un pui de elefant și îi legi un picior în lanț, încă de la naștere, el va încerca să se elibereze, dar mic fiind, nu va reuși să se elibereze. Pruncia și-o va petrece cu această limitare, care îi va transmite greșit informația că nu mai este nimic de făcut, că lanțul nu va putea fi niciodată rupt, că va fi prizonier pe veci. Dar puiul de elefant va crește și va ajunge să cântărească 3 tone sau 900 de tone, irelevant, oricum, o greutate care să poată spulberă în orice moment lanțul acela și toate lanțurile lumii. Dar elefantul devenit adult nu va mai încerca să lupte contra limitei, nu va mai încerca să se elibereze, va trăit toată viața așa cum a fost învățat în copilărie.
Doar dacă se sperie, doar dacă este în mare pericol, elefantul va descoperi surprins cât de puternic este de fapt, cât de ușor i-ar fi fost să se elibereze înainte, cât de ușoară i-ar fi fost viața, dacă ar fi avut curajul să contrazică lumea în care s-a născut, ar fi fost liber și puternic.
Femeile sunt ca elefanții încătușați: nici nu știu câtă putere au! Nici nu știu cât de libere pot fi!
Libere să aibă copii cu cine doresc, în afara unei căsătorii liber și ipocrit consfințite. Libere să plece dintr-o iubire care se transformă încetul cu încetul, atenție! Întotdeauna încetul cu încetul, în sclavie și abuz pentru femeie. Libere să muncească, să întrețină o casă.
România s-a transformat în ultimii ani (din 2006 mai precis) în cel mai
eficient exportator de femei în Europa. Nu ne subclasează nimeni, suntem pe
locurile 1, 2, 3 și 4, între toate națiile lumii. Datele mele vin din Spania,
pentru că este o realitate pe care o cunosc foarte bine.
[Preluare de
pe Facebook]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu