* Racile dambovitene, neclintite de magii electorale
VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca
subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub
forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat
de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut
gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu
eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere
jurnalismului cu adevarat independent!
E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com
E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com
Alexandru Ghillis
De decenii, sub toate campaniile
electorale ce s-au consumat pe aceste meleaguri – indiferent de regim politic –
viaţa aici merge înainte, aparent de neclintit în unele domenii esenţiale. Cum pare a fi acum în sistemul nostru de sănătate. Totuşi, subiectul dezinfectanţilor superdiluaţi furnizaţi spitalelor, care face rating în Breaking News pe toate canalele tv
de ştiri,
în ziare şi online, este partea de natură strict penală a unei mega-escrocherii criminale cu
ramificaţii de sus în jos, iar indisciplina internă crasă şi proasta administrare (susţinută de aceeaşi caracatiţă mafiotă) a stabilimentelor medicale, constituie
alte cauze majore ale situaţiei actuale. Dacă va exista voinţă politică reală, dublată de instituţii administrative si de forţă ale statului, atunci această problemă de viaţă şi de moarte va fi, în sfârşit, rezolvată. Dacă nu, nu! Se vede aici, deocamdată, că tentaţia banilor mulţi, obtinuţi prin orice mijloace, nu ţine cont de nimic. Iată găştile transpartinice oculte, greu de controlat!
Când te gândeşti că mizeria morală şi cea materială ce ne înconjoară zilnic şi ne fac - pe unii - să ne enervăm, depind de o mentalitate păguboasă, dar, mai ales, de educaţia primită! Din păcate, influenţa unor obiceiuri orientale, moştenite din adâncul istoriei noastre, se menţine neabătută şi azi. Amprenta ei se regăseşte în aspecte ale modului de trai din acea
Românie profundă şi până în cartierele mărginase insalubre ale oraşelor noastre, atinse de manelism.
O experienţă elocventă o poţi trăi real chiar în Capitală, dacă te hotărăşti - într-o bună dimineaţă - să-ţi faci niscaiva provizii nu în Ferentari, ci din Obor, celebra piaţă a Bucureştiului. În drum spre marea hală veche, mulţimea abulică de viitori cumpărători şi de gură-cască este întâmpinată de numeroşii comercianţi ambulanţi care, gălăgioşi, îţi oferă tot ce vrei şi nu vrei, doar-doar le faci
safteaua. Treci de ei şi eşti asaltat pieziş, din colţul gurii, de „ţigări!... ţigări!...” şi
niciun poliţai prin preajmă! În sfârşit, ajungi să intri în hala veche, aici având impresia vizitării unui bazar care ar putea fi şi din Bangladesh, doar dintr-o ţară europeană nu, chiar dacă e aflată în marginea UE. Lume multă, de tot felul, mişună de colo-colo pe culoarele cenuşii, strecurându-se printre mesele şi galantarele încărcate cu produse de măcelărie, alături de produse zaharoase, fiind expuse
prafului şi muştelor, urmând – aleatoriu - ustensile de bucătărie, haine de blană, rochiţe şi chiloţei, papetărie, papuci de casă şi pantofi, brânzeturi şi aşa mai departe, aproape toate pe fond
de manele. Mai încolo, nimereşti după miros în ditamai pescăria, după care, poate, vine o cârciumioară şi bazarul continuă zgomotos, cât mai doreşti să te laşi purtat de valul mulţimii şi, totuşi, să te îndrepţi spre mileniul trei. Adică, spre hala nouă a pieţii. Eh, aici parcă te-ai mai apropiat de Europa!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu