Jurnalism independent. Scrie liber despre orice!

* Unde-i succes, hop si invidia!


VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!
E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com

Unde-i succes, hop şi invidia!

Alexandru Ghillis

Invidia nu-i un sentiment de ciudă răspândit doar printre români, deşi se cunoaste vechea vorbă de-a locului, care zice că, în cazanul din iadul în care fierb românii, cum ridică unul capul deasupra, imediat e tras la fund de alţii.

Mai curând, cred că invidia este o boală izvorâtă din neputinţă şi-mi amintesc adesea cum m-am confruntat personal cu efectele ei neplăcute, când, în urmă cu ani – în baza experienţei mele profesionale – a rezultat un brevet de invenţie aplicabil în domeniul de activitate. Imediat s-a dezlănţuit o mini-furtună denigratoare, culmea, din partea unor neprofesionişti în domeniu, însă teoreticieni dornici de afirmare prematură.

În formele ei banale, această boală fără leac a prins dintotdeauna pe aceste plaiuri de basm şi acţionează nestingherită în plină democraţie şubredă, bântuită de kitsch şi manelisme, de la spart seminţe pe şanţuri şi până la mass-media tabloidă. Însă invidia este mult mai nocivă când infectează brusc persoane care profesează în domenii de vârf ale societăţii, ca, spre exemplu, ale înaltei tehnologii, ale medicinei, artei şi culturii, ale mass-media etc., etc. Apare şi se manifestă, în special când unii perfecţionişti din domeniile pomenite trezesc atenţia colegilor lor de specialitate printr-o evoluţie spectaculoasă în activitatea profesională, recunoscută atât pe plan intern, cât şi – posibil – internaţional. Scriam ceva mai demult într-un cotidian national: „(...) Însă mulţi dintre noi ştim că, în rândul profesioniştilor din oricare dintre domeniile de excelenţă ale societăţii, a existat şi există multă concurenţă acerbă pentru afirmare, precum şi invidii nemăsurate, care au dus şi duc, până la urmă, la soluţionări în instanţele de judecată”.

Am fost de-a dreptul siderat să aud, într-un interviu televizat, vorbind o personalitate publică, care se arata mulţumită că o altă personalitate, tot din cultură, se confrunta cu probleme de sănătate. Apoi sfatul (chipurile, confidenţial!) primit din partea unui cunoscut medic, de a nu opta pentru un anumit stabiliment de sănătate, fiindcă sigur acela este infestat de bacterii letale şi doar în stabilimentul sfătuitorului aş fi putut găsi mediul sigur pentru sănătate! Lăsând deoparte invidiile inerente dintre unele personalităţi din mediul artistic, cultural, mass-media, mi se pare că cele mai periculoase pentru societate sunt acelea care otrăvesc corpul medical, parte din bolnavii acestuia rămânând perdanţi.

Derută provoacă şi îndelungile controverse care au loc între unele somităţi medicale autohtone. Ca un exemplu dintre multe, o metodă chirurgicală românească minim invazivă, descoperită şi aplicată cu succes de peste patru decenii, în mii de operaţii! Însă, metoda chirurgicală în discuţie este contestată de către adepţii celei tradiţionale, invazive, care necesită, în vederea refacerii, internarea în spital pentru câteva zile a celor operaţi, spre deosebire de aceea minim invazivă, care permite externarea în aceeaşi zi a bolnavului operat. Cine e în pierdere? Cine câştigă? Desigur că pierd numai eventualii pacienţi, care sunt derutaţi!